Cele mai puține posturi vacante au fost raportate în industria extractivă și în tranzacțiile imobiliare
România avea, în trimestrul al doilea din 2026, aproximativ 26.500 de locuri de muncă disponibile, cu 1.800 mai puține decât în primele trei luni ale anului și cu 4.900 sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Rata locurilor de muncă vacante a coborât la 0,52%, semnalând o diminuare a cererii de forță de muncă.
Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, numărul posturilor pentru care angajatorii căutau personal s-a redus cu aproape 16%. În același timp, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,09 puncte procentuale, de la un an la altul.
Cele mai multe oportunități disponibile s-au concentrat în industria prelucrătoare, unde erau aproximativ 5.600 de posturi neocupate. Sectorul public continua să reprezinte o parte importantă din cererea de personal, cu peste 19% din total: sănătatea și asistența socială aveau 2.700 de locuri vacante, administrația publică 1.400, iar învățământul aproximativ 1.000.
În funcție de rata posturilor disponibile raportată la numărul total de locuri de muncă, cele mai mari valori au fost consemnate în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 1,41%. Au urmat intermedierile financiare și asigurările, cu 1,03%, transportul și depozitarea, cu 0,94%, și activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative, cu 0,90%.
La polul opus, cele mai puține posturi vacante au fost raportate în industria extractivă și în tranzacțiile imobiliare, cu câte aproximativ 100 de locuri. Cea mai redusă rată a locurilor vacante s-a înregistrat în industria extractivă, de numai 0,16%. Scăderea cererii de angajați s-a resimțit puternic în administrația publică. Față de primul trimestru al anului, numărul posturilor vacante din acest sector s-a diminuat cu 1.300, iar rata a coborât cu 0,49 puncte procentuale.
O reducere importantă a fost înregistrată și în hoteluri și restaurante, unde numărul locurilor vacante a scăzut cu 500 într-un singur trimestru, iar rata s-a redus cu 0,21 puncte procentuale.
În schimb, transportul și depozitarea au adăugat aproximativ 300 de posturi vacante, iar intermedierile financiare și asigurările, construcțiile și sectorul telecomunicațiilor, programării și consultanței IT au avut creșteri de câte aproximativ 100 de locuri. Față de trimestrul al doilea din 2025, cele mai mari reduceri au fost consemnate tot în administrația publică, unde numărul posturilor vacante a scăzut cu 1.800. Comerțul cu ridicata și amănuntul a pierdut, de asemenea, aproximativ 1.200 de posturi disponibile. Există însă și domenii în care angajatorii au continuat să caute personal. În telecomunicații, programare, consultanță IT și alte servicii informaționale, rata locurilor vacante a crescut cu 0,12 puncte procentuale, iar numărul posturilor disponibile a fost mai mare cu aproximativ 200 față de anul anterior.
Hotelurile și restaurantele au raportat, la rândul lor, o creștere anuală de circa 200 de locuri de muncă vacante, iar rata a urcat cu 0,07 puncte procentuale, chiar dacă sectorul a înregistrat o scădere de 500 de posturi numai față de trimestrul precedent. În funcție de ocupații, cea mai mare rată a locurilor vacante a fost consemnată în rândul specialiștilor din diverse domenii, de 0,59%. Urmează muncitorii calificați și asimilați și ocupațiile elementare, cu câte 0,55%.
Ca număr efectiv de posturi, specialiștii conduceau detașat, cu aproximativ 7.100 de locuri vacante. Pe următoarele poziții se aflau lucrătorii din domeniul serviciilor, cu 4.100 de posturi, și ocupațiile elementare, cu 3.700. Cele mai puține oportunități au fost disponibile pentru lucrătorii calificați din agricultură, silvicultură și pescuit – sub 100 de posturi –, precum și pentru membrii corpului legislativ, ai Executivului și înalții conducători, cu circa 1.000 de locuri vacante.
Datele INS conturează astfel o piață a muncii mai puțin dinamică decât în urmă cu un an: angajatorii au redus numărul posturilor disponibile cu aproape 5.000, iar cea mai puternică ajustare s-a produs în administrația publică, comerț și o parte dintre ocupațiile cu calificare superioară.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
