26.6 C
București
luni, 15 iunie 2026
AcasăEconomieEconomie internăPiața IT din România atinge un plafon salarial. Creșterile viitoare sunt puțin...

Piața IT din România atinge un plafon salarial. Creșterile viitoare sunt puțin probabile

Piața locală de IT se menține robustă, însă salariile din industrie au ajuns deja la un nivel de maxim, potrivit lui Adrian Năstase, country manager al ASEE Solutions România.

Într-o intervenție în cadrul emisiunii ZF Live, Adrian Năstase a declarat că sunt șanse reduse pentru creșteri salariale în viitorul apropiat, în contextul în care piața IT a fost afectată de eliminarea facilităților fiscale și scăderea cererii externe.

„Piaţa este deja la nivelul maxim pe care îl poate susţine, având în vedere cerinţele și competitivitatea, și este puţin probabil să mai poată creşte acest nivel salarial”, a spus Năstase.

Un alt factor care a influențat stagnarea veniturilor este eliminarea scutirilor de taxe pentru angajații IT. În multe cazuri, companiile au fost nevoite să suporte integral costurile, ceea ce a dus la reconfigurări interne.

„În foarte multe cazuri, acele sume s-au transformat în costuri pentru companie. Au venit într-un timp foarte scurt, nu erau bugetate și au avut un impact semnificativ”, a explicat managerul ASEE România.

România depășește Polonia la salariile IT

Comparativ cu alte piețe est-europene, România rămâne competitivă în privința salariilor, dar acest avantaj vine cu provocări.

„Salariile din România sunt în general mai mari decât în Polonia – cu circa 15%. Dacă un senior developer cu 10-15 ani de experienţă poate avea un salariu între 3.500 de euro şi 6.500 – 7.000 de euro în România, în Polonia ar lua cu 15% mai puţin.”

Potrivit lui Adrian Năstase, piața românească de IT se află într-o etapă de maturizare, iar companiile se orientează acum către optimizarea costurilor și creșterea eficienței operaționale, în locul expansiunii accelerate din anii anteriori.

Urmărește România Liberă pe Google NewsLinkedinTwitterFacebook și Youtube.

Narcis Rosioru
Narcis Rosioruhttps://www.romanialibera.ro
Narcis Roșioru, născut în 1989, este un profesionist în comunicare și mass-media din București. Începând cu 1 iulie 2024, s-a alăturat echipei România Liberă în calitate de colaborator. Anterior, Narcis a avut diverse roluri în mass-media, inclusiv editor web și specialist în social media la Europa FM, reporter la Fanatik.ro și producător video la Mediafax Group. A fost și redactor-șef la TeoTrandafir.com, unde a coordonat echipa editorială și gestionat pagina de Facebook. Narcis are o diplomă de master în Tehnici de Comunicare și Producție Mass-Media de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, unde a obținut și diploma de licență în Jurnalism.
Cele mai citite

Industria României în recul în 2026: scăderi pe linie în prelucrare și extracție, energie în creștere

Comparativ cu aprilie 2025, producția industrială a scăzut cu 3% pe serie brutăProducția industrială din România a înregistrat un declin în primele patru luni...

S-a răzgândit și revine la FCSB! Mutarea-surpriză care schimbă planurile roș-albaștrilor

Thomas Neubert, cel care a făcut parte și din staff-ul lui Mirel Rădoi, va reveni la FCSB și va ocupa din nou funcția de...

Trilema post-iliberală a Ungariei 

În 2009, în timp ce Viktor Orbán se pregătea să preia puterea, el a schițat cu îndrăzneală o strategie pentru susținătorii săi: pentru a prelua și menține controlul, trei elemente erauindispensabile - bani, ideologie și voturi. Această rațiune a rămas piatra de temelie a guvernării sale pe parcursul mandatului său de șaisprezece ani.  Politicile sale economice au favorizat în mod explicit câțiva privilegiați, încurajând comportamentul de căutare a rentelor, mai degrabă decât abordând nevoile reale de dezvoltare ale națiunii. Sistemele fiscale și de asistență socială au fost restructurate pentru a beneficia fidelii partidului de multă vreme. Orbán a redefinit un sistem vechi de un secol sub pretextul „iliberalismului”,promovând concentrarea puterii și implicarea ideologică a statului, contrastând puternic cu democrația liberală europeană.  Această strategie a suprimat dezbaterea socială și i-a marginalizat sistematic pe critici, etichetându-i drept dușmani ai națiunii.De-a lungul anilor, el a construit un aparat mediatic și de propagandă formidabil, diseminând neobosit mesajele polarizante ale partidului. După preluarea sa din 2010, cadrul constituțional democratic al Ungariei s-a dezintegrat în trei ani. Înarmat cu o majoritate de 67% în parlament, Fidesz...
Ultima oră
Pe aceeași temă