Cele mai active regiuni în procesul de regenerare forestieră au fost Nord-Est și Centru, iar județele cu cele mai mari suprafețe împădurite au fost Suceava, Vrancea, Harghita și Dolj
Regenerarea pădurilor din România a fost realizată în 2024 pe o suprafață totală de 25.579 hectare, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Dintre acestea, două treimi au fost reîmpăduriri naturale, iar restul a însemnat lucrări artificiale.
Mai exact, regenerările naturale au acoperit 17.121 hectare, ceea ce reprezintă o scădere de peste 2.200 hectare față de anul precedent. În schimb, suprafața ocupată de regenerări artificiale a crescut la 8.458 hectare, cu 1.166 hectare mai mult decât în 2023.
Aproape întreaga activitate de regenerare, în proporție de 97%, a avut loc în fondul forestier existent, iar doar o mică parte pe terenuri adiacente sau din afara acestuia. Interesant este că regenerarea artificială s-a realizat aproape exclusiv prin plantări: peste 4.200 hectare cu rășinoase și peste 4.270 hectare cu foioase. Doar 8 hectare au fost împădurite prin semănături directe.
Pe lângă reîmpădurire, autoritățile au efectuat și lucrări pregătitoare: peste 3.400 hectare au fost curățate și pregătite pentru plantare, în timp ce lucrările de întreținere ale culturilor tinere s-au făcut pe 56.130 hectare, în scădere cu aproape 10.000 hectare față de anul anterior.
Ajutorul pentru regenerarea naturală a scăzut de asemenea, fiind aplicat pe o suprafață mai mică cu 1.684 hectare, comparativ cu 2023. Cele mai active regiuni în procesul de regenerare forestieră au fost Nord-Est și Centru, iar județele cu cele mai mari suprafețe împădurite au fost Suceava, Vrancea, Harghita și Dolj.
Specialiștii atrag atenția că ritmul în care pădurile se regenerează ar putea deveni insuficient, dacă aceste scăderi se mențin și în anii următori, în contextul schimbărilor climatice și presiunilor economice asupra fondului forestier.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
