Pe măsură ce oceanele în creștere amenință New York-ul, un studiu documentează un alt risc: orașul New York se scufundă.
Dacă oceanele în creștere nu erau suficiente de a îngrijora omenirea, trebuie de adăugat și riscurile cu care se confruntă orașul New York. Metropola se scufundă încet sub greutatea zgârie-norilor, a caselor sale, asfaltului și a umanității însăși.
O nouă cercetare estimează că suprafața pământului orașului se scufundă cu o rată medie de 1 până la 2 milimetri pe an, ceva denumit „subsidență”.
Acest proces natural are loc peste tot pe măsură ce pământul este comprimat, dar studiul publicat luna aceasta în revista Earth’s Future a căutat să estimeze modul în care greutatea masivă a orașului însuși grăbește lucrurile.
Peste 1 milion de clădiri sunt răspândite în cele cinci cartiere ale orașului. Echipa de cercetare a calculat că toate aceste structuri însumează aproximativ 1,7 trilioane de tone (1,5 trilioane de tone metrice) de beton, metal și sticlă – aproximativ masa a 4.700 de clădiri Empire State – care presează Pământul.
Rata de compresie variază în întregul oraș. Zgârie-norii din Midtown Manhattan sunt în mare parte construite pe stâncă, care se comprimă foarte puțin, în timp ce unele părți din Brooklyn, Queens și centrul Manhattanului sunt pe un sol mai afânat și se scufundă mai repede, a relevat studiul.
Deși procesul este lent, cercetătorul principal Tom Parsons de la U.S. Geological Survey a spus că părți ale orașului vor fi în cele din urmă sub apă.
„Este inevitabil. Pământul coboară, iar apa urcă. La un moment dat, acele două niveluri se vor întâlni”, a spus Parsons, a cărui sarcină este de a prognoza evenimente periculoase de la cutremure și tsunami până la deplasări progresive ale solului de sub noi.
Dar nu este nevoie să investești încă în salvarea vieții, a asigurat Parsons.
Studiul notează doar că clădirile în sine contribuie, deși treptat, la schimbarea peisajului, a spus el. Parsons și echipa sa de cercetători au ajuns la concluziile lor folosind imagini prin satelit, modelarea datelor și o mulțime de ipoteze matematice.
Va dura sute de ani – exact când nu este clar – până când New Yorkul devine versiunea americană a Veneției, care se scufundă în Marea Adriatică.
Dar anumite părți ale orașului sunt mai expuse riscului.
„Există multă greutate acolo, mulți oameni acolo”, a spus Parsons, referindu-se în mod special la Manhattan. „Altitudinea medie în partea de sud a insulei este de doar 1 sau 2 metri (3,2 sau 6,5 picioare) deasupra nivelului mării – este foarte aproape de linia de plutire și, prin urmare, este o preocupare profundă.”
Deoarece oceanul crește într-un ritm similar cu cel care se scufundă pământul, schimbarea climei Pământului ar putea accelera cronologia ca anumite părți ale orașului să dispară sub apă.
„Nu înseamnă că ar trebui să încetăm să construim clădiri. Nu înseamnă că clădirile sunt singura cauză a acestui lucru. Există o mulțime de factori”, a spus Parsons. “Scopul a fost să subliniem acest lucru în avans înainte de a deveni o problemă mai mare.”
Deja, orașul New York este expus riscului de inundații din cauza furtunilor masive care pot determina umflarea oceanului în interior sau inundarea cartierelor cu ploi torenţiale.
Inundațiile rezultate ar putea avea consecințe distructive și mortale, așa cum a demonstrat Superfurtuna Sandy în urmă cu un deceniu și rămășițele încă puternice ale uraganului Ida în urmă cu doi ani.
Descoperirile sale ar putea ajuta la informarea factorilor de decizie politică în timp ce elaborează planuri în curs de combatere, sau cel puțin pentru a preveni creșterea valului.
„Nu putem să stăm și să așteptăm să apară un prag critic de creștere a nivelului mării”, a spus el, „pentru că așteptarea ar putea însemna că vom rata luarea de măsuri anticipate și măsuri de pregătire”.
New York City nu este singurul loc care se scufundă. San Francisco pune, de asemenea, o presiune considerabilă asupra solului și asupra faliilor active de cutremur din regiune. În Indonezia, guvernul se pregătește pentru o posibilă retragere din Jakarta, care se scufundă în Marea Java, pentru construirea unei noi capitale pe terenul mai înalt al unei insule complet diferite.
