O rezoluție propusă de Partidul Adunarea Națională condus de Marine Le Pen a fost votată în premieră în parlamentul francez, fapt care trezește noi îngrijorări privind ascensiunea extremei drepte, potrivit Politico.
Într-o sesiune legislativă, 185 de parlamentari au votat în favoarea unei rezoluții neobligatorii care îndeamnă guvernul să abroge un acord din 1968 cu Algerul, care facilitează imigrația algeriană în Franța. Un total de 184 de parlamentari, în principal de stânga, au votat împotrivă.
Rezoluția promovată de Adunarea Națională a fost adoptată cu o majoritate mică, grație sprijinului decisiv al unor parlamentari de dreapta și de centru, dar și datorită faptului că mulți membri ai partidului președintelui Emmanuel Macron nu s-au prezentat la vot, din motive neclare.
Partidul lui Le Pen și-a găsit aliați în Adunarea Națională
Chiar dacă textul nu are efect juridic, votul marchează o victorie simbolică majoră pentru partidul lui Le Pen, care până acum a fost izolat de parlamentarii de centru și de stânga din cauza așa-numitului cordon sanitar, o regulă nescrisă autoimpusă care îi împiedică să colaboreze cu extrema dreaptă.
„Pentru prima dată, un text prezentat de Adunarea Națională… a fost adoptat”, a declarat Le Pen la scurt timp după vot, îndemnându-l din nou pe prim-ministrul Sébastien Lecornu să abroge acordul.
Textul a fost susținut și de 17 parlamentari din cadrul partidului Horizons, partidul de centru-dreapta al fostului prim-ministru Edouard Philippe.
În trecut, chiar și liderul partidului lui Macron, Renaissance, Gabriel Attal, a cerut abrogarea acordului, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Franța și Algeria. Dar Attal a absentat la votul de joi și doar 30 din cei 92 de parlamentari EPR au votat împotriva textului.
Grupurile de opoziție de stânga s-au grăbit să-i atace pe Attal și partidul său, acuzându-i că au permis partidului lui Le Pen să adopte un text pe care îl consideră rasist – permițând în același timp Adunării Naționale să obțină victoria simbolică.
Tensiuni politice în Franța
Franța se confruntă cu importante turbulențe politicie, pe fondul unei situații bugetare complicate. Premierul francez Sébastien Lecornu s-a confruntat deja cu două moțiuni de cenzură în parlament.
Cei doi predecesori ai lui Lecornu, Michel Barnier și Francois Bayrou, au fost înlăturați din funcție după ce au propus reduceri de cheltuieli publice.
Datoria publică a țării se apropie de de două ori pragul de 60% din PIB stabilit prin regulile Uniunii Europene, iar deficitul a atins 5,8% din PIB anul trecut – aproape dublul țintei oficiale a UE.
În acest context, agenția Standard & Poor’s a retrogradat ratingul de țară al Franței din cauza „incertitudinii ridicate” privind finanțele publice, după ce guvernul a decis suspendarea reformei pensiilor.
Suspendarea aplicării legii pensiilor până la următoarele alegeri prezidențiale din 2027 reprezintă o concesie majoră făcută Partidului Socialist. Reforma pensiilor fusese considerată una dintre realizările emblematice ale președintelui Emmanuel Macron.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
