Poliţiştii atrag atenţia că aşa-numitele „conturi colectoare”, în care victimele sunt convinse să transfere temporar banii, sunt controlate, de fapt, de infractori
Poliţia Română avertizează asupra unei creşteri a tentativelor de fraudă în care infractorii se prezintă drept reprezentanţi ai ANAF şi ai unor instituţii bancare, încercând să obţină acces la conturile victimelor, sub pretextul unor rambursări fiscale. Potrivit autorităţilor, atacurile îi vizează în special pe administratorii de firme, persoanele care gestionează conturi bancare ale companiilor, dar şi contribuabili persoane fizice. Metoda folosită urmăreşte să creeze senzaţia unei situaţii oficiale şi urgente, astfel încât victimele să ia decizii rapide fără să verifice informaţiile primite.
Schema începe, de regulă, cu un apel telefonic. Persoana de la celălalt capăt al firului pretinde că este inspector ANAF şi anunţă existenţa unei sume de bani ce urmează să fie restituită: TVA, diferenţe fiscale sau plăţi efectuate în plus.
Ulterior, atacatorii cer date aparent obişnuite, precum banca unde sunt deschise conturile firmei, identitatea persoanelor autorizate sau date de contact. În unele cazuri, victimele primesc şi mesaje electronice care copiază identitatea vizuală a ANAF pentru a face frauda mai credibilă. După primul contact intervine un al doilea presupus reprezentant, de această dată al băncii. Acesta susţine că este necesară o procedură de verificare pentru finalizarea rambursării şi solicită victimei să acceseze un link, să intre în aplicaţia de internet banking sau să confirme anumite operaţiuni.
Poliţiştii atrag atenţia că aşa-numitele „conturi colectoare”, în care victimele sunt convinse să transfere temporar banii, sunt controlate, de fapt, de infractori. Odată autorizate transferurile, sumele sunt mutate rapid în alte conturi şi recuperarea lor devine dificilă.
În numeroase situaţii, victimele ajung pe pagini false care imită platforme bancare sau site-uri ale instituţiilor publice. Acolo sunt solicitate date sensibile, precum CNP-ul, parole, date de card sau coduri de autorizare primite prin SMS.
Fenomenul a produs deja prejudicii importante. Poliţia Română menţionează cazuri în care administratori de societăţi au pierdut sute de mii de lei după ce au fost convinşi că discută cu inspectori fiscali. Un administrator a fost păgubit cu aproximativ 400.000 de lei, iar alte două victime au pierdut circa 86.000 de lei, respectiv aproape 120.000 de lei.
Autorităţile recomandă cetăţenilor să nu transmită date bancare sau personale prin telefon, să nu acceseze linkuri primite din surse necunoscute şi să verifice orice informaţie direct prin canalele oficiale ale instituţiilor. Poliţiştii mai spun că, în cazul în care cineva a oferit deja date sau a autorizat operaţiuni suspecte, trebuie contactată imediat banca, schimbate parolele şi sesizate autorităţile.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
