Președintele Nicuşor Dan a declarat, miercuri, la deschiderea „Summitului European pentru Integritatea Informaţiei şi Combaterea Dezinformării”, că fenomenul dezinformării afectează încrederea dintre oameni și are efecte directe asupra prosperității și funcționării democrației.
Prezent la evenimentul organizat în cadrul inițiativei „România Imună”, șeful statului a afirmat că dezinformarea „nu este doar o chestiune de democraţie” sau de etică, ci „o chestiune de prosperitate”. El a explicat că există o legătură directă între nivelul de încredere dintr-o societate și dezvoltarea acesteia, iar dezinformarea „exact acolo atacă, la nivelul de încredere reciprocă din interiorul unei societăţi”.
Președintele a subliniat că fenomenul actual al dezinformării este complex și susținut de tehnologie, motiv pentru care răspunsul autorităților trebuie să fie coordonat. „Nu mai este dezinformarea de azi, cum ştim, nu mai este succesiune de operaţii ad hoc, este de multiple planuri şi se bazează pe tehnologie. De aceea răspunsul la ea trebuie să fie la fel de coordonat”, a spus Nicuşor Dan.
El a oferit exemple din domeniul medical, economic și al siguranței victimelor abuzurilor, unde informațiile false produc efecte concrete. Șeful statului a arătat că unele femei victime ale violenței refuză să poarte brățara electronică „din diferite speculaţii care au ajuns la ele”, iar dezinformarea din zona medicală „costă resurse şi costă chiar vieţi”.
În discursul său, Nicuşor Dan a vorbit și despre raportul dintre dezinformare și democrație, arătând că mecanismul democratic este afectat atunci când informațiile false sunt promovate artificial. „Ce este dezinformarea? Înseamnă să perverteşti acest mecanism, adică să dezechilibrezi ierarhia de argumente în mod artificial şi să introduci nişte elemente factual false promovându-le să le faci adevărate”, a afirmat președintele.
Șeful statului a declarat că instituțiile trebuie să comunice „coerent şi strategic şi dacă se poate uman şi nu propagandistic” și să fie prezente pe platformele unde se află publicul. El a remarcat diferențele dintre temele discutate în spațiul televizat și cele dezbătute pe rețelele sociale, în special pe TikTok, și a susținut că instituțiile statului trebuie să comunice obiectiv, rapid și adaptat modului în care publicul așteaptă răspunsuri.
