Premierul Nicolae Ciucă a precizat că rata de absorbție a fondurilor europene de 64,5% plasează România la un nivel egal cu Germania şi foarte aproape de Franţa (65%), depăşind state membre vechi precum Belgia (59%), Italia, Spania ori Olanda (fiecare cu puţin peste 56%).
„De când PNL a preluat postul de premier, în România au intrat 7,8 miliarde euro”, a mai spus şeful Executivului.
„Rata de absorbţie a fondurilor europene de 64,5% plasează România la un nivel egal cu Germania şi foarte aproape de Franţa (65%), depăşind state membre vechi, precum Belgia (59%), Italia, Spania ori Olanda (fiecare cu puţin peste 56%).
Procentul reprezintă 22 miliarde euro, bani intraţi în ţară din totalul de 35,2 miliarde euro alocat României pentru exerciţiul financiar 2014-2020”, a scris Nicolae Ciucă, miercuri pe Facebook, relatează economica.net.
Ciucă spune că rata de absorbție a fondurilor europene este una egală cu cea a Germaniei, numai în mandatul lui intrând 7,8 miliarde euro
El a mai spus că de când PNL a preluat postul de premier, în România au intrat 7,8 miliarde de euro.
„Prin comparaţie, din ianuarie 2014 până în octombrie 2019, România a accesat 14,2 miliarde euro. Guvernul PNL a reuşit performanţa de a aduce în România, într-o perioadă de un an şi 8 luni, mai mult de jumătate din banii care au fost atraşi de guvernele care s-au succedat în primii cinci ani ai acestui exerciţiu financiar european”, a mai precizat prim-ministrul.
Raport BNR: Nou risc privind întârzierea reformelor și absorbția fondurilor europene
Raportului asupra stabilităţii financiare publicat de Banca Naţională a României (BNR) indică un risc sistemic nou, cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Similar Raportului anterior, a fost identificat un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de menţinere: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 şi crizei energetice. Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat şi în creştere. Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menţinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental”, se spune în Raport.
Conform BNR, contextul macroeconomic intern rămâne dificil.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
