Sute de mii de documente secrete Uber obținute de The Guardian și împărtășite cu agenții de presă arată cum, în timpul celei mai agresive perioade de creștere, compania de ride-sharing ar fi folosit tehnologii secrete pentru a zădărnici investigațiile poliției, ar fi căutat favoruri de la oficiali guvernamentali de rang înalt și chiar ar fi iscat conflicte violente dintre șoferii săi și operatorii de taxiuri.

Rapoartele realizate de membrii Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, reînnoiesc examinarea globală a celor mai controversate zile ale Uber din 2013 până în 2017 – o perioadă pe care compania a încercat să o depășească în ultimii ani cu o nouă conducere. Sub conducerea directorului general și cofondator de atunci, Travis Kalanick, Uber s-a luptat deschis cu autoritățile de reglementare și cu taximetriștii, pe fondul unei campanii acerbe de expansiune la nivel mondial.

În 2016, în timpul demonstrațiilor masive anti-Uber ale operatorilor de taxi din Paris, Kalanick a discutat despre organizarea unui miting al călătorilor și șoferilor Uber în oraș, potrivit The Washington Post. Kalanick ar fi sugerat în privat că orice reacție violentă la potențialul eveniment ar fi „meritat” și ar fi „garantat succesul” companiei, potrivit documentelor. Documentele secrete arată cum Uber a părut să profite de atacurile împotriva șoferilor săi „pentru a asigura întâlniri cu politicieni și pentru a face presiuni în vederea unor schimbări de reglementare”, a relatat The Post.

Într-o declarație mai amplă adresată consorțiului, în care a răspuns la o serie de rapoarte, Devon Spurgeon, un purtător de cuvânt al lui Kalanick, a declarat că fostul CEO „nu a sugerat niciodată că Uber ar trebui să profite de violență în detrimentul siguranței călătorilor”. Spurgeon a confirmat declarația pentru CNN Business, dar a refuzat să comenteze dincolo de ea.

Buton de panică

De asemenea, Uber ar fi folosit un „kill switch” (n.r. buton de panică) pentru a împiedica ca datele companiei să ajungă în mâinile forțelor de ordine în timpul numeroaselor raiduri ale poliției din diferite țări, potrivit The Guardian, pe o scară mult mai largă decât se știa anterior. Se pare că „kill switch-ul” a fost implementat în șase țări, printre care Franța, Olanda, Belgia, India, Ungaria și România, întrerupând conexiunile dintre computerele Uber din birourile sale locale și rețeaua principală de cloud a companiei. În declarația lui Spurgeon către ICIJ se spune că utilizarea instrumentului a fost aprobată de echipele juridice și de reglementare ale Uber și că acesta nu a fost niciodată „conceput sau implementat pentru a „obstrucționa justiția”.

Emmanuel Macron, pionul principal

Ca parte a efortului său de lobby la nivel mondial, a relatat BBC, Uber a avut legături strânse cu Emmanuel Macron, care la acea vreme era ministrul economiei din Franța și care s-a întâlnit de cel puțin patru ori cu Kalanick. Cei doi ar fi dezvoltat o relație bazată pe încredere, iar Macron i-a spus lui Kalanick că ar putea contribui la realizarea unor modificări ale legislației franceze care să fie favorabile companiei. Macron spune că meseria s-a de la vremea aceea „l-a determinat să se întâlnească și să interacționeze cu multe companii angajate în schimbarea bruscă … în sectorul serviciilor, care trebuia facilitată prin deblocarea obstacolelor administrative și de reglementare”.

Iar într-un efort nereușit de a se extinde în Rusia, Uber și Kalanick au încercat să se apropie de oligarhi și aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, potrivit ICIJ. În timp ce documentele secrete nu sugerează că Uber a încălcat sancțiunile americane, The Washington Post a afirmat că „aproape toți cei cu care Uber s-a aliat atunci sunt sancționați de autoritățile americane sau europene pentru presupusele lor legături cu Putin”. În declarația lui Spurgeon către ICIJ se spune că, în timpul unei vizite din 2016 în Rusia, organizată de echipele de dezvoltare a politicilor și afacerilor Uber, Kalanick „a acționat în permanență în mod legal și cu aprobarea și autorizarea clară a echipei juridice a Uber”.

Kalanick a demisionat în 2017

Kalanick a demisionat din funcția de director general al Uber în 2017, după luni de probleme legate de PR, inclusiv din cauza unui instrument pe care l-ar fi creat pentru a-i ajuta pe șoferi să se ferească de forțele de ordine în orașe precum Portland, Oregon, unde nu avea voie să opereze. De atunci, Uber a încercat să își spele imaginea, înlocuindu-l pe Kalanick cu Dara Khosrowshahi, fostul CEO al Expedia.

Într-o declarație postată pe site-ul său, Uber s-a distanțat de „greșelile sale de dinainte de 2017.

„Nu am găsit și nu vom găsi scuze pentru un comportament din trecut care, în mod clar, nu este în concordanță cu valorile noastre actuale”, a declarat în comunicat purtătorul de cuvânt al Uber, Jill Hazelbaker, adăugând că 90% dintre angajații actuali ai Uber au ajuns în companie după schimbarea conducerii.

Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!