Guvernul a adoptat proiectul de lege prin care introduce noile cote de TVA, va taxa luxul, companiile, băncile şi va elimina facilităţile fiscale pentru angajaţii din IT, agricultură, industrie alimentară şi construcţii. Executivul îşi va asuma răspunderea pentru acest act normativ în Parlament.
Guvernul s-a reunit în ședință pentru a adopta proiectul de lege prin care sunt introduse măsurile fiscale și pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
Imediat, va fi trimisă cererea de asumare a răspunderii în Parlament, iar marți sau miercuri ar putea avea loc ședința comună pentru asumarea răspunderii.
Parlamentarii vor putea depune amendamente. Din acest moment, timp de 3 zile va putea fi inițiată o moţiune de cenzură.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, proiectul de lege se consideră adoptat.
Proiectul introduce cota de TVA de 5% pentru energia termică, lemnele de foc, manuale, cărți și bilete de teatru. Pentru alimente și medicamente rămâne TVA de 9%, iar cota de 19% se va aplica pentru berea fără alcool și produsele cu un conținut ridicat de zahăr.
Guvernul elimină facilitățile fiscale, astfel că angajații din construcții, industria alimentară și agricultură vor trebui să achite contribuția la sănătate, iar cei din IT impozit pe venit. În aparatul bugetar se vor desființa majoritatea posturilor neocupate.
“Am lăsat la latitudinea angajatorului să decidă dacă va da banii pe tichet, cum spunem noi, sau îi va da în numerar, îi va plăti oamenilor în numerar. (…) De ce a fost nevoie de acest impozit minim, cum îi spunem noi în limbaj curent, taxă de 1% pe cifra de afaceri? (…) A fost nevoie pentru că exista o clară necorelare între nivelul cifrei de afaceri și profitul net pe care îl obțineau, mai ales corporațiile transnaționale.”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Finanţelor Publice.
Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri, iar persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 de euro și mașini mai scumpe de 75.000 de euro vor plăti un impozit suplimentar.
Asumarea răspunderii ar urma să aibă loc în această săptămână, miercuri. Consiliul Economic şi Social (CES), organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului a emis aviz nefavorabil la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare în România pe termen lung pe care Executivul urmează să îşi asume răspunderea în Legislativ. CES motivează că „măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare”.
“Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali, sindicate, patronate, ONG-uri şi cu administraţia locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu îşi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii”, a declarat Ciolacu.
Măsurile fiscale cresc inflația
Impozitul pe cifra de afaceri şi reducerea anumitor facilităţi cu privire la plata de TVA ar putea avea anul viitor un impact asupra inflaţiei de 1 – 2 puncte procentuale, a afirmat, Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
“Sunt pentru cotă unică aplicabilă tuturor şi nediscriminatoriu. O facilitate se aplică, dar se poate aplica pe termen limitat, îşi face efectul acea facilitate, apoi o reducem, o scoatem. Tot în acest sens de, să zicem echitate fiscală, este şi un studiu făcut anul trecut de către Consiliul Fiscal care chiar spunea că dacă am scoate aceste facilităţi ar veni la bugetul de stat undeva la 2% din PIB venituri suplimentar. N-am fi avut aceste probleme anul acesta, dacă am fi aplicat acele măsuri propuse de acel studiu. Referitor punctual la taxarea care se întâmplă acum, practic s-au pus impozite suplimentare pe companii. Deci practic Guvernul vrea mai mulţi bani şi ia acei bani de la consumator, de la populaţie prin mâna companiilor. În sensul că un impozit pe cifra de afaceri am putea spune e un TVA. TVA-ul e un impozit pe cifra de afaceri. De asemenea, un impozit pe cifra de afaceri, e de fapt un TVA pe steroizi. În ce sens? Cu cât lanţul de de aprovizionare e mai mare, se adaugă câte 1% pe fiecare punct şi ajunge un preţ final la consumator cu mai mult de 1%. Din această cauză eu văd un impact pe inflaţie anul viitor, poate undeva între 1 şi 1,5, 2 puncte procentuale, care va veni atât din acest impozit pe cifra de afaceri, cât şi cumva din reducerea anumitor facilităţi cu privire la plata de TVA”, a subliniat Adrian Codirlaşu, la ediţia a IV-a a evenimentului Roinvest.
Începând cu data de 1 iulie 2024, se are în vedere modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror provenienţă nu poate fi dovedită prin introducerea unei cote de 70%, aceasta având ca scop creşterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicaţii favorabile asupra creşterii încasărilor bugetare.
Se propune şi eliminarea exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii, sectorul agricol sau în industria alimentară şi se încadrează în condiţiile pentru acordarea facilităţilor.
O alt măsură vizează trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard pentru livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
Se mai au în vedere modificări vizând cota redusă aplicabilă livrării şi instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.
Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice începând cu 1 ianuarie 2024, precum şi pentru produse din tutun prelucrat.
În vederea diminuării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, se propune diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora; desfiinţarea posturilor vacante; desfiinţarea funcţiei de şef birou.
