17.5 C
Bucureศ™ti
duminicฤƒ, 6 octombrie 2024
AcasฤƒInvestigaศ›ii Romรขnia LiberฤƒLiviu Alexa/VIDEO: Documentarul Recorder e un semnal pentru clasa politicฤƒ, Poliศ›ia Romรขnฤƒ...

Liviu Alexa/VIDEO: Documentarul Recorder e un semnal pentru clasa politicฤƒ, Poliศ›ia Romรขnฤƒ ศ™i serviciile secrete, โ€un semnal cฤƒ vremea lor a apusโ€!

O radiografie incisivฤƒ a documentarului Recorder ศ™i a influenศ›ei serviciilor secrete รฎn politica romรขneascฤƒ

Liviu Alexa oferฤƒ o analizฤƒ criticฤƒ a documentarului Recorder despre DGPI („Doi ศ™i-un Sfert”), un serviciu secret nereformat ศ™i corupt din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Alexa subliniazฤƒ cฤƒ nicio televiziune majorฤƒ sau politician de top nu a abordat subiectul, sugerรขnd cฤƒ libertatea presei este grav afectatฤƒ de influenศ›a serviciilor secrete ศ™i a partidelor politice. Documentarul expune corupศ›ia ศ™i abuzurile din cadrul DGPI ศ™i sugereazฤƒ cฤƒ reformele necesare รฎn aceste instituศ›ii sunt blocate de interesele politice. รŽn plus, Alexa face speculaศ›ii despre implicarea SUA, รฎn special a Pentagonului, รฎn sprijinirea lui Mircea Geoanฤƒ pentru preศ™edinศ›ia Romรขniei.

Vezi mai jos analiza lui Alexa:

  1. Nicio televiziune mare nu a preluat subiectul. Asta spune multe despre libertatea presei, dar ศ™i despre autocenzura presei romรขneศ™ti: ziariศ™tii de top ศ™i patronii televiziunilor nici nu mai รฎncearcฤƒ sฤƒ abordeze subiecte de genul, le taie de pe agendฤƒ din start, โ€œca sฤƒ nu fie discuศ›iiโ€.
  2. 833 de mii de vizualizฤƒri online ale anchetei Recorder ne aratฤƒ cฤƒ, TOTUศ˜I, peste curul Draguศ™ancei ศ™i isteriile lui Tzancฤƒย Uraganul, romรขnii sunt interesaศ›i de subiecte grele, aศ™a cum e acesta. Deocamdatฤƒ, doar รฎn online este posibilฤƒ o dezbatere publicฤƒ, televiziunile naศ›ionale sunt blocate complet de statul paralel, de ศ™antajul finanศ›ฤƒrilor partidelor politice, care au cumpฤƒrat tฤƒcerea mass-media. Tristuc.
  3. Niciun politician de top nu a abordat subiectul. Pฤƒi, cine sฤƒ รฎl abordeze, Marcel Ciolacu, cel care รฎศ™i ia โ€œluminฤƒโ€ din Pฤƒdure? Sau Ciucฤƒ, sluga securiศ™tilor americani? Ori boul de Iohannis? Neeee.
  4. Niciun Parchet nu s-a autosesizat รฎn urma acestui documentar. Ok, nu ne aศ™teptฤƒm sฤƒ reacศ›ioneze vreun parchet militar, aceste anexe ale parchetelor generale sunt niศ™te glume, subfinanศ›ate ศ™i cu puศ›inฤƒ resursฤƒ umanฤƒ. Dar la DIICOT aveam aศ™teptฤƒri. รŽn cazul documentarului Recorder, existฤƒ elemente solide pentru creionarea unui GIO โ€“ grup infracศ›ional organizat โ€“ รฎn interiorul MAI.
  5. Am 25 de ani de jurnalism de investigaศ›ii, am prins TOATE mizeriile UM0215/UM0962/DGIPI/DGPI, sunt รฎn continuare ศ™ocat cฤƒ acest serviciu secret a rฤƒmas nereformat, o sursฤƒ continuฤƒ de corupศ›ie profesionalฤƒ, un instrument de ศ™antaj politic care a dฤƒinuit peste decenii. SRI ศ™i SIE s-au reformat considerabil รฎn tot acest timp, pentru Doiย ศ™โ€™un Sfert nu existฤƒ dorinศ›ฤƒ de reformฤƒ.
  6. De ce nu existฤƒ dorinศ›a de reforma la DGPI? Pฤƒi, vฤƒ spun eu de ce, cฤƒ ziariศ™tii de la Recorder nu au avut chef sฤƒ o facฤƒ. Nu existฤƒ dorinศ›a de reforma, pentru cฤƒ DGPI e mรขna murdarฤƒ pe care SRI o foloseศ™te ca sฤƒ facฤƒ mizerii, atunci cรขnd nu doreศ™te cฤƒ instituศ›ia sฤƒ fie implicatฤƒ profesional ศ™i oficial รฎn rahaturi. DGPI e anexa neoficialฤƒ a SRI, dar despre asta domnul Eduard Hellvig nu vorbeศ™te atunci cรขnd ศ›ine discursuri bฤƒศ™ite รฎn Aula Magna la Universitatea Babeศ™-Bolyai.ย (De aici, textele sunt disponibile abonatilor platitori. Costa 47 de lei pe luna sa ai acces la munca mea, aboneaza-te, iti garantez ca nu vei regreta)ย 
  7. Au mai fost ศ™efi toxici la conducerea Poliศ›iei Romรขne โ€“ Costicฤƒ Voicu, Fฤƒtuloiu, Petre Tobฤƒ, Dumitru Sorescu โ€“ dar niciodatฤƒ nu au existat รฎn fruntea Poliศ›iei Romรขne personaje atรขt de toxice ศ™i de implicate รฎn politic precum Bogdan Despescu ศ™i Liviu Vasilescu. Documentarul Recorder e un semnal pentru aceศ™ti doi pฤƒpuศ™ari, un semnal cฤƒ vremea lor a apus.
  8. Cine a dat verde acestui documentar? Greu de spus. Adicฤƒtelea, el nu se putea realiza dacฤƒ nu existau mฤƒrturiile pe faศ›ฤƒ ale omului de la DOS (Direcศ›ia de Operaศ›iuni Speciale) ศ™i ale ofiศ›erului de la DGPI, unul ce a avut atribuศ›ii de mare calibru รฎn serviciu. Nu ieศ™eau ฤƒศ™tia fฤƒrฤƒ sฤƒ primeascฤƒ โ€œverdeโ€ din partea unei forศ›e superioare โ€œstatului paralelโ€ romรขnesc. Iar forศ›a asta nu putea veni decรขt din SUA.
  9. Din SUA, din SUA, dar de unde? Eu zic cฤƒ de la Pentagon, asta e doar bฤƒnuiala mea. Aศ›i vฤƒzut ultimele ieศ™iri ale lui Geoanฤƒ รฎn media romรขneascฤƒ, Geoanฤƒ continuฤƒ precampania electoralฤƒ ศ™i, v-am mai zis, are รฎn spate susศ›inerea Pentagonului, care รฎl vrea preศ™edinte al Romรขniei. Pentagonul nu e o joacฤƒ de instituศ›ie, e MILITARY, e SUPREM ca influenศ›ฤƒ ศ™i forศ›ฤƒ รฎn ศ›ฤƒri precum Romรขnia, mai ales รฎn contextul actualului rฤƒzboi.
  10. Care e miza Pentagonului รฎn Romรขnia, รฎn afarฤƒ de a-l pune preศ™edinte de ศ›arฤƒ pe protejatul lor, Mircea Geoanฤƒ? Pฤƒi, vฤƒ zic eu. Nicio discuศ›ie despre ศ™ansele lui Geoanฤƒ la Cotroceni nu poate รฎncepe dacฤƒ se uitฤƒ episodul din 2009, cรขnd Geoanฤƒ a fost FURAT la alegerile prezidenศ›iale. Este cel mai urรขt episod de vulnerabilitate din istoria Romรขniei, la fel de trist ca Revoluศ›ia de la 1989, o loviturฤƒ de stat ศ™i un atentat la democraศ›ia ศ›ฤƒrii, date uitฤƒrii รฎn mod suspect. Pรขnฤƒ acum. Pentagonul nu mai vrea un repetir la โ€œSufrageria lui Opreaโ€ ศ™i vrea sฤƒ facฤƒ curฤƒศ›enie รฎn clasa politicฤƒ ศ™i รฎn servicii pรขnฤƒ รฎn 2024. Veศ›i vedea multe รฎn urmฤƒtoarele 18 luni.
  11. Este esenศ›ialฤƒ identitatea viitorilor ศ™efi ai SRI ศ™i SIE. Hellvig se pregฤƒteศ™te de plecare, ศ™i Vlase mai are puศ›in. Americanii vor sฤƒ รฎศ™i punฤƒ amprenta asupra acestor numiri.
  12. Este esenศ›ialฤƒ discuศ›ia despre traseul profesional post-mandat al ศ™efilor de servicii secrete, inclusiv a adjuncศ›ilor-primi. Trebuie legiferat de urgenศ›ฤƒ un statut OBLIGATORIU pentru ศ™efii de servicii care ies din funcศ›ie ศ™i care trebuie blocaศ›i profesional timp de 7 ani, de la a avea orice fel de activitate profesionalฤƒ รฎn privat sau in mediul public, orice fel de iniศ›iativฤƒ de business. Sigur, รฎn cei 7 ani, ei trebuie sฤƒ beneficieze de aceleaศ™i privilegii ศ™i bani ca ศ™i cum ar fi ศ™efi de servicii, tocmai pentru a compensa aceste restrรขngeri de libertฤƒศ›i. Profesioniศ™tii รฎn intelligence o sฤƒ vฤƒ spunฤƒ cฤƒ orice informaศ›ii ultrasecrete รฎศ™i pierd importanศ›a operativฤƒ dupฤƒ 7 ani de existenศ›ฤƒ. Numai la noi poศ›i vedea fost ศ™efi din SIE dรขnd interviuri prin presฤƒ sau fฤƒcรขnd partide, gen Predoiu, numai la noi poศ›i vedea foศ™ti ศ™efi din SRI, precum Coldea, fฤƒcรขnd firme ศ™i business, implicรขndu-se รฎn viaศ›ฤƒ politicฤƒ a Romรขniei. Sau securiศ™ti ca Virgil โ€œVulpeaโ€ Ardelean, de la Doiย ศ™โ€™Un Sfert, fฤƒcรขndu-ศ™i firmฤƒย privatฤƒย de intelligenceย ศ™i supraveghere, deศ™i e interzis asa ceva in Romรขnia.
  13. Iar mandatele ศ™efilor de servicii secrete trebuie drastic limitate la 5 ani. Fraศ›ilor, pฤƒi domnul Pahonศ›u de la SPP a รฎmplinit acuma, รฎn decembrie 2022, 17 ani de cรขnd e รฎn fruntea serviciului, el ศ™i Isฤƒrescu ce mai au longevitatea asta toxicฤƒ, cum e posibil aศ™a ceva?!
  14. Reforma Ministerului de Interne se impune de urgenศ›ฤƒ, deopotrivฤƒ cu reforma DGPI. Nu se poate sฤƒ mai acceptฤƒm discuศ›ia asta cu pseudo-militarizarea, sฤƒ ne minศ›im cฤƒ sunt corecte concursurile pentru posturi din interiorul MAI, inclusiv pentru posturile de ศ™efi de inspectorate. Ce concursuri, cรขnd totul e politic?
  15. Trebuie create mecanisme de protecศ›ie a integritฤƒศ›ii ศ™i demnitฤƒศ›ii profesionale a specialiศ™tilor din departamentele sensibile gen Direcศ›ia Operaศ›iuni Speciale (D.O.S.) sau Serviciul Independent pentru Intervenศ›ii ศ™i Acศ›iuni Specialeย (SIIAS) sau Direcศ›ia Generalฤƒ Anticorupศ›ie. Nu e posibil ca niศ™te ศ™efi corupศ›i sau slugi ale politicienilor sฤƒ ศ™antajeze ofiศ›eri specialiศ™ti cu รฎnaltฤƒ calificare ศ™i sฤƒ ii scoatฤƒ la pensie la 39 de ani, doar ca sฤƒ รฎศ™i ascundฤƒ propriile cฤƒcaturi.
  16. Zbierฤƒm zi de zi cฤƒ judecฤƒtorii ศ™i procurorii nu rฤƒspund pentru greศ™elile lor profesionale, dar pentru greศ™elile angajaศ›ilor serviciilor secrete nu existฤƒ dezbatere. Nimeni nu zice cฤƒ trebuie discutate public asemenea subiecte, dar nici sฤƒ ne prefacem cฤƒ e ok, nu e รฎn regulฤƒ.
  17. Legi pentru controlul serviciilor existฤƒ, nu sunt aplicate. Asistฤƒm de ani de zile la gluma รฎmpuศ›itฤƒ pe care DGPI o face constant cรขnd cere anual cรขteva sute de mandate de siguranศ›ฤƒ naศ›ionalฤƒ, depฤƒศ™indu-ศ™i competenศ›ele, ศ™i care nu au nicio finalitate. Acolo e de discutat ศ™i despre judecฤƒtorii nesimศ›iศ›i care aprobฤƒ aceste MSN-uri ศ™i care nu cer garanศ›ii profesionale ศ™i argumente solide.
  18. Mereu ศ™i mereu trebuie sฤƒ revenim la SRI ศ™i la ipocrizia acestei instituศ›ii. SRI este implicatฤƒ indirect pรขnฤƒ รฎn gรขt รฎn joaca politicฤƒ din Romรขnia, deศ™i Hellvig o sฤƒ zbiere cu ochelarii aburiศ›i de indignare cฤƒ nu e aศ™a. Acuma, ori Hellvig ne crede proศ™ti, ori nu ศ™tie ce se รฎntรขmplฤƒ sub el, ศ™i asta ar fi ศ™i mai grav. Nu este posibil sฤƒ mai acceptฤƒm ce se รฎntรขmplฤƒ azi ศ™i de cรขศ›iva ani รฎncoace, ca ศ™efii partidelor care se implicฤƒ รฎn guvernare sฤƒ cearฤƒ avize de conformitate (mape profesionale) de la servicii precum SRI sau DGPI sau DGIA (Direcลฃia generalฤƒ de informaลฃii a apฤƒrฤƒrii) sau SIE.
  19. Discuศ›iile de reformฤƒ ar trebui sฤƒ meargฤƒ ศ™i spre comisiilede control parlamentar asupra serviciilor. L-aศ›i vฤƒzut pe papagalul de Laurenศ›iu Leoreanu (PNL), ditamai ศ™eful Comisiei pentru apฤƒrare, ordine publicฤƒ ลŸi siguranลฃฤƒ naลฃionalฤƒ, ce penibil a fost รฎn documentarul Recorder? Pฤƒi, de aia nu existฤƒ fermitate รฎn controlul comisiilor dacฤƒ punem oameni ca sfertodoctul de Leoreanu, fost รฎnvฤƒศ›ฤƒtor รฎn comuna nemศ›eanฤƒ Trifeศ™ti, sฤƒ conducฤƒ pe post de pinguin slugoi, comisia de control a unui serviciu secretโ€ฆ Normal cฤƒ serviciilor le convine acest status-quo, ce, sunt proศ™ti sฤƒ vrea ei, cu de la sine iniศ›iativฤƒ, sฤƒ fie controlaศ›i?
  20. Nu ศ™tim nimic despre ce se รฎntรขmplฤƒ รฎn serviciile secrete mai puศ›in vizibile publicului larg. De exemplu รฎn STS sau รฎn SPP sau รฎn DGIA. ศ˜i asta mi se pare foarte grav.
  21. O altฤƒ mare รฎntrebare este cum e posibil ca la conducerea acestor servicii secrete, รฎn departamentele importante ale lor, sฤƒ nu ajungฤƒ decรขt ofiศ›eri politruci sau slab pregฤƒtiศ›i profesionali, ca sฤƒ nu zic cฤƒ mulศ›i sunt corupศ›i sau anti-romรขni? N-or fi toศ›i ofiศ›erii de rang superior niศ™te lepre, ศ™i atunci รฎntrebarea e de ce ofiศ›erii specialiศ™ti integri nu reuศ™esc sฤƒ ajungฤƒ รฎn funcศ›ii-cheie?
  22. Forศ›a DGPI vine de la cantitatea imensฤƒ de informaศ›ii la care au acces datoritฤƒ celor 50.000 de angajaศ›i (ofiศ›eri, agenศ›i ศ™i personal contractual), la care se adaugฤƒ informaศ›ii de la alte cรขteva zeci de mii de oameni din jandarmerie ศ™i ISU-uri. De la ultimul ศ™ef de post din comunฤƒ X, pรขnฤƒ la ศ™eful departamentului de investigaศ›ii criminale din oricare IPJ, toศ›i sunt contributori รฎn sistem cu informaศ›iile pe care le au. Dupฤƒ asemenea informaศ›ii rรขvneศ™te ศ™i SRI, dar ศ™i โ€œstatul paralelโ€. Care sunt standardele profesionale dupฤƒ care un asemenea ocean de informaศ›ii este protejat informativ de excesele unor corupศ›i? Nu ศ™tim. DGPI rฤƒmรขne o gaurฤƒ neagrฤƒ รฎn care ศ™antajul, presiunile ศ™i ameninศ›ฤƒrile, dar ศ™i rฤƒzbunarile sunt la ordinea zilei. O gaurฤƒ neagrฤƒ mafiotฤƒ.
  23. Cรขnd ai รฎn fruntea unui minister de importanศ›ฤƒ vitalฤƒ un nimuruc precum Lucian Bode, nu mai sunt posibile discuศ›ii despre integritate sau reprezentativitate profesionalฤƒ รฎn ศ›arฤƒ ศ™i รฎn Europa. Lucian Bode e un electrician ratat, a absolvit Facultatea de Electrotehnicฤƒ ลŸi Informaticฤƒ รฎn cadrul Universitฤƒลฃรฎi din Oradea รฎn 1998, universitate cunoscutฤƒ pentru joasele standarde academice, un soi de Universitatea Ecologicฤƒ a lui Ciolacu, dar mai spฤƒlฤƒศ›icฤƒ, fiindcฤƒ era condusฤƒ de Teodor Maghiar, fratele de arme al lui Octav Cozmรขncฤƒ. Ce anvergurฤƒ are un plagiator ca Bode cรขnd vorbeศ™te cu omologi care au fฤƒcut ศ™coli cu denumiri pe care Bode nu le poate citi?!
Redactia
Redactiahttps://romanialibera.ro
Romรขnia Liberฤƒ este o publicaศ›ie tipฤƒritฤƒ ศ™i online pentru politicฤƒ, afaceri ศ™i avocaศ›i, care acoperฤƒ anunศ›uri pentru litigii majore, tranzacศ›ii ศ™i probleme de reglementare. A fost fondatฤƒ รฎn 1877, รฎn Romรขnia. RL este o publicaศ›ie de ultimฤƒ orฤƒ ศ™i unul dintre cele mai cunoscute cotidiene la nivel mondial, รฎn principal ca voce a opoziศ›iei รฎmpotriva autocraศ›ilor ศ™i a fostei Securitฤƒศ›i. Printre autorii ศ™i cititorii noศ™tri se numฤƒrฤƒ cea mai mare organizaศ›ie filantropฤƒ, Fundaศ›ia pentru o Societate Deschisฤƒ din SUA, precum ศ™i editorialiศ™ti internaศ›ionali celebri, profesori de ศ™tiinศ›ฤƒ ศ™i de drept din รฎntreaga lume. รŽn 2009, RL publica sฤƒptฤƒmรขnal un supliment de opt pagini cu articole รฎn limba englezฤƒ din New York Times, astฤƒzi publicฤƒ cele mai noi videoclipuri ศ™i ศ™tiri internaศ›ionale. Cu sediul รฎn Bucureศ™ti, RL numฤƒrฤƒ รฎn prezent 50 de colaboratori, agenศ›i ศ™i jurnaliศ™ti.
Cele mai citite

Sarea recristalizatฤƒ din Romรขnia care provine dintr-un zฤƒcฤƒmรขnt vechi de 2 milioane de lei

Sarea recristalizatฤƒ vรขndutฤƒ de compania de stat Salrom provine dinte-un depozit vechi de 2 milioane de ani, a transmis Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ศ™i Turismului: โ€žศ˜tiaศ›i...

Studentฤƒ cazatฤƒ รฎn regie, muศ™catฤƒ de ploศ™niศ›e. A ajuns la spital

Octavian Berceanu, fostul ศ™ef al Gฤƒrzii Naศ›ionale de Mediu, a publicat imagini pe contul sฤƒu de Facebook cu o studentฤƒ cazatฤƒ la un cฤƒmin...

Sarea recristalizatฤƒ din Romรขnia care provine dintr-un zฤƒcฤƒmรขnt vechi de 2 milioane de lei

Sarea recristalizatฤƒ vรขndutฤƒ de compania de stat Salrom provine dinte-un depozit vechi de 2 milioane de ani, a transmis Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ศ™i Turismului: โ€žศ˜tiaศ›i...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ