Leul românesc a înregistrat marți cea mai puternică depreciere din ultimii 15 ani, atingând un nivel istoric de 5,12 lei pentru un euro, notează Bloomberg într-o analiză.
Moneda națională, considerată una dintre cele mai stabile din Europa de Est, a fost afectată de turbulențele politice apărute în urma căderii guvernului și a ascensiunii unui lider ultranaționalist în primul tur al alegerilor prezidențiale, scrie Bloomberg.
În fața presiunilor de pe piața valutară, Banca Națională a României a permis o depreciere de aproximativ 2,9% în această săptămână.
Potrivit unor surse apropiate politicii monetare, instituția menține strategia de flotare gestionată, dar a decis să intervină limitat, folosind inclusiv rezervele valutare pentru a susține cursul de schimb.
Marți, guvernatorul Mugur Isărescu s-a întâlnit cu ministrul interimar al Finanțelor, Barna Tánczos, pentru a coordona răspunsul autorităților la criza valutară. „Avem venituri record și asta ne bucură, dar am avut și cheltuieli mari cu investițiile”, a declarat Tánczos, care susține că România poate atinge o țintă de deficit de 7% din PIB.
Criza politică sporește neliniștea investitorilor
Scăderea leului vine într-un moment politic fragil, marcat de demisia premierului și existența simultană a unui președinte și a unui prim-ministru interimari. În acest context, Bloomberg notează că „cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume se confruntă cu cea mai gravă criză de piață din România de la criza financiară globală”.
Creșterea în sondaje a extremei drepte și posibilitatea unei victorii la alegerile prezidențiale au amplificat temerile legate de direcția economică a țării.
George Simion, liderul AUR, a reacționat pe platforma X, spunând că nu are nicio responsabilitate pentru evoluția pieței.
Efecte imediate: inflație, facturi mai mari și randamente în creștere
Deprecierea leului se resimte direct în prețurile plătite de populație și firme. Costurile la combustibili și utilități cresc, ceea ce poate duce la o reaprindere a inflației într-un moment politic extrem de delicat.
Totodată, randamentele obligațiunilor interne au urcat la 8,2% pentru titlurile pe 10 ani – cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni. În contrast, obligațiunile externe ale României au înregistrat o ușoară revenire, cele scadente în 2053 numărându-se printre cele mai performante de pe piețele emergente.
În ciuda presiunilor actuale, fostul viceguvernator al BNR, Cristian Popa, consideră că România este într-o poziție mai solidă decât în urmă cu 15 ani. Acesta subliniază însă că banca centrală trebuie să se poziționeze cu grijă între intervenție și conservarea acestor rezerve.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
