În ultimii trei ani, la Curtea de Apel București au fost înregistrate 361 de cazuri de schimbări de completuri, arată reprezentanții instanței într-o informare publică făcută luni.
„Situația centralizată a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani, totalizând 361 de cazuri, demonstrează că toate aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege și inerente funcționării normale a unei instanțe de nivelul Curții de Apel București care funcționează cu o schemă de 218 judecători”, se arată în comunicatul Curții de Apel București (CAB).
Conform acestuia, din totalul situațiilor înregistrate, principala cauză a modificărilor o reprezintă integrarea în secție a judecătorilor nou veniți- 144 situații (39,9%). În alte 55 de situații (15,2%) a fost vorba de pensionări și degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenția de pensionare, în 53 de situații (14,7%) a fost vorba de promovări în carieră, în 48 de situații (13,3%) de reluarea activității după concedii de maternitate/alte situații similare, în 41 de situații (11,4%) de degrevarea totală sau parțială în considerarea complexității cauzelor, alte situații, iar în 20 de situații (5,5%) de detașări.
„Structura detașărilor: 1. detașări de drept, ca efect al promovării unor concursuri: – 11 situații → 3,0% din totalul modificărilor; 2. detașări la alte instituții din cadrul autorității judecătorești: – 9 situații → 2,5% din total modificărilor”, arată CAB.
Potrivit reprezentanților instanței, aceste date arată că „acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar”.
Prescripția răspunderii penale a afectat mai multe dosare de corupție
Datele au fost prezentate de CAB în urma investigației făcute de jurnaliștii de le Recorder.
„Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă pentru statul de drept”, transmite CAB.
În ceea de privește prescripția răspunderii penale în cauze de corupție, în perioada 2022–2025, Curtea de Apel București susține că „a fost sesizată preponderent cu dosare de corupție deja prescrise (86,36%), iar în singurele 3 cauze în care prescripția a intervenit ulterior, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni și 5 luni, intervale care exclud orice responsabilitate a instanței. Prescripția a fost efectul vechimii dosarelor (chiar și 8–10 ani de la data faptelor), nu al activității instanței”.
Mii de români au ieșit în stradă în Capitală și în mai multe județe din țară, manifestându-și susținerea pentru magistrații care au vorbit public despre neregulile din sistem. Totodată, au cerut reformarea justiției.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
