Indicele IRCC va crește ușor de la 1 octombrie, de la 5,56% la 5,58%. Diferența este prea mică pentru a produce un efect vizibil asupra ratelor la creditele populației, însă evoluția din ultimele luni readuce în discuție direcția dobânzilor bancare.
Valoarea aplicată de bănci începând din octombrie are la bază media IRCC zilnic din trimestrul al doilea din 2026.
În perioada 1 aprilie – 1 iulie, indicele a avut o valoare maximă de 5,70%, consemnată pe 29 iunie, și una minimă de 5,47%, înregistrată pe 8 mai.
IRCC ajunge la 5,58%
Creșterea de la 5,56% la 5,58% este prima majorare a IRCC din acest an, însă nu oferă, deocamdată, suficiente indicii pentru o schimbare clară de tendință.
„Pe IRCC, sincer, nici eu nu aș vorbi acum despre o tendință. Trecerea de la 5,56% la 5,58% de la 1 octombrie este prea mică pentru a indica o schimbare de direcție, iar ROBOR 3M este blocat la 5,84% încă de la sfârșitul lunii iulie”, spune Claudiu Trandafir, fost bancher și fondator al Oferte Bancare.ro, notează Economica.net.
Decizia S&P poate schimba perspectiva
Evoluția dobânzilor spre finalul anului ar putea depinde și de evaluarea programată de S&P Global Ratings pentru 2 octombrie. Ratingul suveran al României reprezintă un reper important pentru costurile de finanțare ale statului și pentru percepția investitorilor.
Un scenariu favorabil ar presupune stabilitate politică, măsuri credibile pentru reducerea deficitului și controlul cheltuielilor publice. În acest caz, presiunea asupra dobânzilor s-ar putea diminua.
„De aici văd două scenarii. Dacă avem stabilitate politică, măsuri credibile de reducere a deficitului și o corecție reală a cheltuielilor statului, presiunea pe dobânzi poate începe să se reducă mai vizibil. De altfel, avem deja un semnal interesant: în perioada de maximă tensiune din 2025, randamentul titlurilor de stat românești la 10 ani ajunsese în jurul a 8,5%, iar acum este în jur de 6,9%. România se finanțează în continuare scump, dar diferența este semnificativă.
Într-un asemenea scenariu, mă aștept ca în primul trimestru din 2027 să putem vedea o mișcare descendentă mai clară a dobânzilor și, ulterior, efectul să ajungă și la costul creditării.
IRCC reacționează oricum cu întârziere, deci ceea ce vedem acum în indice ne spune mai degrabă ce s-a întâmplat în urmă cu câteva luni decât ce urmează”, spune Claudiu Trandafir.
Riscurile pentru costul creditării
Pe de altă parte, o prelungire a instabilității politice, amânarea consolidării fiscale sau presiunile asupra ratingului României ar putea menține dobânzile la niveluri ridicate.
„Atunci discuția nu mai este despre când scad dobânzile, ci despre cât timp România poate menține costurile actuale de finanțare fără ca acestea să se transmită mai puternic în economie”, a declarat Claudiu Trandafir.
IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a valorilor zilnice din trimestrul anterior, și se aplică de instituțiile de credit în trimestrul următor.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
