21.6 C
București
luni, 29 aprilie 2024
AcasăPolitică”Dosarul Mineriada”: Klaus Iohannis cere urmărirea penală a lui Roman Petre și...

”Dosarul Mineriada”: Klaus Iohannis cere urmărirea penală a lui Roman Petre și a lui Voiculescu Gelu-Voican

Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României, și Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României pot fi urmăriți penal în Dosarul Mineriada, după ce președintele Iohannis a semnat un decret prin care l-a transmis ministrului justiției Alina Gorghiu.

”Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis ministrului justiției, doamna Alina-Ștefania Gorghiu, cererile de urmărire penală astfel cum au fost solicitate, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, față de un fost prim-ministru al Guvernului României şi faţă de un fost viceprim-ministru al Guvernului României,

în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce îi vizează pe domnul Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României, și pe domnul Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României.

Ministerul Justiției a primit

– cererea de urmărire penală a domnului Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii;

 -cererea de urmărire penală a domnului Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii.

Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, indemnizații speciale

Fostul premier al României a obținut venituri totale de 909.116 lei (aproximativ 202.000 Euro) în perioada ianuarie 2011-octombrie 2023.  Mai bine de o treime din veniturile lui Petre Roman sunt de la Institutul Revoluției Române din 1989 al cărei director general a fost. 

Gelu Voican Voiculescu a avut, în perioada ianuarie 2011- octombrie 2023, venituri totale de 954.301 lei  (circa 220.000 Euro). Banii au venit din pensie, de la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat În România În Perioada 1945-1989 și de la un SRL al unui apropiat pe care l-a cunoscut în urmă cu 34 de ani la Revoluția din 1989, potrivit newsweek.ro.

Dosarul Mineriadei, nesoluționat după 34 de ani

Au trecut 34 de ani după ce minerii chemați la București i-au bătut pe manifestanții care protestau pașnic în Piața Universității în iunie 1990, împotriva regimului Iliescu, justiția nu i-a condamnat pe cei vinovați. Forțele de ordine, susținute de mineri, au intervenit în forță împotriva manifestanților din Piața Universității și a oamenilor care se aflau întâmplător în acea zonă, iar evenimentele au rămas în istorie drept cea mai sângeroasă și mai brutală intervenție a minerilor conduși atunci de Miron Cozma.

În perioada 13-15 iunie 1990, cel puțin patru persoane au fost ucise de mineri și peste 1.000 au fost rănite, potrivit datelor oficiale. După o tergiversare de 27 de ani, Dosarul Mineriadei a fost trimis în instanță abia în 2017, în urma unei cereri exprese a CEDO, care a obligat statul român să redeschidă ancheta.


Dosarul Mineriadei din iunie 1990 îl vizează şi pe fostul preşedinte Ion Iliescu

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 îl vizează şi pe fostul preşedinte Ion Iliescu.

Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei.

Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil “Cico” Dumitrescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti. 

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Cristina Corpaci
Cristina Corpaci
Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite

Nicușor, dormi liniștit! De Firea se ocupă Ciolacu

Ilustrație: Marian Avramescu Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, care visează la un nou mandat de edil-șef, poate să mai ia o pauză de...

Abordarea și Sprijinul pentru Tinerii Care Trăiesc cu Această Tulburare

Sindromul Tourette este o tulburare neurologică caracterizată prin prezența ticurilor motorii și vocale persistente. Acesta poate afecta semnificativ calitatea vieții copiilor care trăiesc...

Legea „păcănelelor” care interzice sălile de jocuri de noroc în localităţile mici, a intrat în vigoare

Legea „păcănelelor” care interzice sălile de jocuri de noroc în localităţile mici, a intrat în vigoare de astăzi. Legea, care modifică o ordonanţă de...
Ultima oră
Pe aceeași temă