Confirmarea ratingului de investiții de către Fitch a oferit României o gură de oxigen, însă adevărata problemă rămâne costul tot mai mare al finanțării
Consultantul economic, Adrian Negrescu, a transmis că, înaintea evaluării Moody’s din 7 august, mesajul transmis de piețe este clar: nu calificativul este în centrul atenției, ci încrederea că disciplina fiscală va fi menținută după ciclurile electorale.
Negrescu spune că România a trecut cu bine de prima evaluare importantă din această vară, după ce Fitch a menținut calificativul de investiții. Următorul test vine însă în 7 august, când Moody’s își va publica analiza, iar investitorii urmăresc cu atenție nu doar indicatorii economici, ci mai ales stabilitatea politică și capacitatea Guvernului de a continua reformele.
În ultimele evaluări, toate cele trei mari agenții internaționale de rating au recunoscut eforturile de consolidare fiscală. Fitch estimează un deficit bugetar de 5,9% din PIB în 2026, chiar sub ținta oficială a Guvernului, în timp ce S&P apreciază actualul program drept cea mai amplă ajustare fiscală realizată de România după criza financiară din 2008, mai spune Adrian Negrescu.
„Riscul s-a mutat din registrul fiscal în cel instituțional — de la „poate România să taie deficitul?” la „va rezista consensul politic care a permis tăierea?”. Riscul instituțional se corectează mult mai greu decât un deficit”, afirmă consultantul economic.
Totuși, avertismentele agențiilor nu mai vizează atât măsurile adoptate până acum, cât capacitatea clasei politice de a le menține după 2026. Moody’s a atras deja atenția asupra riscurilor generate de schimbările politice anticipate în 2027 și de apropierea alegerilor parlamentare din 2028, iar Fitch și S&P avertizează că instabilitatea guvernamentală ar putea afecta continuarea reducerii deficitului și implementarea reformelor asumate prin PNRR. Astfel, preocuparea piețelor s-a mutat din zona finanțelor publice în cea a credibilității instituționale. Investitorii nu mai întreabă dacă România poate reduce deficitul, ci dacă există suficiente garanții că această direcție va fi păstrată indiferent de schimbările politice.
Pe lângă deficitul bugetar, un alt indicator urmărit atent este deficitul de cont curent, considerat unul dintre principalele puncte vulnerabile ale economiei românești. Adrian Negrescu avertizează că dependența ridicată de finanțarea externă face economia mai sensibilă la schimbările de percepție ale investitorilor și poate amplifica efectele unei eventuale deteriorări a ratingului.
În același timp, nivelul datoriei publice continuă să crească. Estimările indică depășirea pragului de 60% din PIB în 2026, iar Moody’s vede stabilizarea datoriei în jurul valorii de 65% din PIB. Comparativ, la aderarea la Uniunea Europeană, România avea o datorie publică de aproximativ 13% din PIB.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
