13.7 C
București
vineri, 22 octombrie 2021

Fără a mai vorbi despre răpirea Basarabiei, președintele României salută independența Republicii Moldova

Președinții României, Poloniei și Ucrainei au venit la Chișinău. Președintele României, Klaus Iohannis, alături de șefii de stat ai Poloniei și Ucrainei, participă, astăzi, la ceremoniile dedicate independenței Republicii Moldova.

A 30-a aniversare a independenței Republicii Moldova

Trei șefi de stat străini sunt oaspeții Maiei Sandu la ceremoniile care se desfășoară, astăzi, la Chișinău, în cinstea celei de-a 30-a aniversări a independenței Republicii Moldova.

Președinția Republicii Moldova a anunțat că liderul de la Varșovia, Andrzej Duda, are o vizită oficială în Republica Moldova începând de joi, 26 august. După discuțiile bilaterale, joi seară, președinții Andrzej Duda și Maia Sandu urmau să planteze împreună un arbore în Grădina Botanică din Chișinău.

Astăzi, 27 august, președintele Poloniei va participa la acțiunile dedicate independenței Republicii Moldova. În plus, pe 27 august se află în Republica Moldova președintele României, Klaus Iohannis, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, tot pentru ceremoniile dedicate independenței, care se desfășoară în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Ulterior vor avea loc câteva întrevederi bilaterale, precum și o reuniune în grup a celor patru președinți.

Acum câteva săptămâni, președintele Poloniei, Andrzej Duda, s-a aflat în România, iar una dintre marile teme discutate cu Klaus Iohannis a fost situația din Republica Moldova, aflată în “Vecinătatea Estică” a NATO. România și Polonia sunt cele mai importante țări NATO din zonă, iar principalii parteneri sunt Ucraina și Republica Moldova.

“Am reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, am discutat situația de securitate din Ucraina și din jurul Ucrainei precum și provocările legate de Belarus”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Se știe că președintele Klaus Iohannis a discutat în ultimii ani atât cu Maia Sandu cât și cu predecesorul acesteia în funcția de șef de stat al Republicii Moldova, Igor Dodon, care au luat act de sprijnul economic și sanitar oferit de România, dar și în plan politic, în ceea ce privește integritatea și suveranitatea Republicii Moldova.

„Republica Moldova păşeşte într-o nouă etapă, o etapă a ieşirii din izolare internaţională şi de conexiune la spaţiul european, la vecinii şi partenerii noştri strategici”

Maia Sandu,

Președintele Republicii Moldova

Președintele Maia Sandu l-a primit la Chișinău pe Klaus Iohannis și a anunțat că Republica Moldova se va conecta la spațiul european, cu ajutorul vecinilor şi partenerilorei strategici.

Presa pro – occidentală de la Chișinău explica, ieri, că vizita simultană a președinților României, Poloniei și Ucrainei semnifică depășirea izolării internaționale în care s-a aflat Republica Moldova și debutul unei noi ere de conlucrare cu alte țări, mai ales cu cele din NATO și UE.

Format de conlucrare de tip „2+2”

Unii experți estimeză că se pun bazele unui format de conlucrare și sprijin de tip „2+2” între două state membre UE (România și Polonia) și două state care au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană (Ucraina și Republica Moldova).

În mod surprinzător, țara care pare să aibă o problemă tot mai mare în plan internațional este România. Până la declarațiile pe care le va avea astăzi la Chișinău președintele Iohannis, merită amintit că, acum patru zile, la 23 august, când s-a comemorat Pactul Ribbentrop-Molotov, Președinția României a difuzat un mesaj în care a condamnat fascismul și comunismul și a amintit că respectivul Pact “a deschis calea unor abuzuri fatale și a sfâșiat teritorii prin împărțirea Europei Centrale și Răsăritene în sfere de influență”.

Dar nici președintele Iohannis nici vreun alt oficial de București n-au amintit concret că Pactul dintre Germania nazistă și URSS a dus la pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către România.

Separat, o altă eroare gravă a statului român s-a consemnat la Kiev, unde Ucraina a lansat “Platforma Crimeea”. La Kiev, președintele Ungariei a declarat că ocuparea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia, din anul 2014, este similată Tratatului de la Trianon, din 1919, prin care Ungaria a pierdut Transilvania. Deși prezent la reuniunea de la Kiev, premierul Cîțu nu a respins această declarație a șefului de stat al Ungariei. Și nici până aseară, nicio instituție a statului român nu reacționase.

Președinții României, Poloniei și Ucrainei au venit la Chișinău. Președintele României, Klaus Iohannis, alături de șefii de stat ai Poloniei și Ucrainei, participă, astăzi, la ceremoniile dedicate independenței Republicii Moldova.

A 30-a aniversare a independenței Republicii Moldova

Trei șefi de stat străini sunt oaspeții Maiei Sandu la ceremoniile care se desfășoară, astăzi, la Chișinău, în cinstea celei de-a 30-a aniversări a independenței Republicii Moldova.

Președinția Republicii Moldova a anunțat că liderul de la Varșovia, Andrzej Duda, are o vizită oficială în Republica Moldova începând de joi, 26 august. După discuțiile bilaterale, joi seară, președinții Andrzej Duda și Maia Sandu urmau să planteze împreună un arbore în Grădina Botanică din Chișinău.

Astăzi, 27 august, președintele Poloniei va participa la acțiunile dedicate independenței Republicii Moldova. În plus, pe 27 august se află în Republica Moldova președintele României, Klaus Iohannis, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, tot pentru ceremoniile dedicate independenței, care se desfășoară în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Ulterior vor avea loc câteva întrevederi bilaterale, precum și o reuniune în grup a celor patru președinți.

Acum câteva săptămâni, președintele Poloniei, Andrzej Duda, s-a aflat în România, iar una dintre marile teme discutate cu Klaus Iohannis a fost situația din Republica Moldova, aflată în “Vecinătatea Estică” a NATO. România și Polonia sunt cele mai importante țări NATO din zonă, iar principalii parteneri sunt Ucraina și Republica Moldova.

“Am reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, am discutat situația de securitate din Ucraina și din jurul Ucrainei precum și provocările legate de Belarus”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Se știe că președintele Klaus Iohannis a discutat în ultimii ani atât cu Maia Sandu cât și cu predecesorul acesteia în funcția de șef de stat al Republicii Moldova, Igor Dodon, care au luat act de sprijnul economic și sanitar oferit de România, dar și în plan politic, în ceea ce privește integritatea și suveranitatea Republicii Moldova.

„Republica Moldova păşeşte într-o nouă etapă, o etapă a ieşirii din izolare internaţională şi de conexiune la spaţiul european, la vecinii şi partenerii noştri strategici”

Maia Sandu,

Președintele Republicii Moldova

Președintele Maia Sandu l-a primit la Chișinău pe Klaus Iohannis și a anunțat că Republica Moldova se va conecta la spațiul european, cu ajutorul vecinilor şi partenerilorei strategici.

Presa pro – occidentală de la Chișinău explica, ieri, că vizita simultană a președinților României, Poloniei și Ucrainei semnifică depășirea izolării internaționale în care s-a aflat Republica Moldova și debutul unei noi ere de conlucrare cu alte țări, mai ales cu cele din NATO și UE.

Format de conlucrare de tip „2+2”

Unii experți estimeză că se pun bazele unui format de conlucrare și sprijin de tip „2+2” între două state membre UE (România și Polonia) și două state care au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană (Ucraina și Republica Moldova).

În mod surprinzător, țara care pare să aibă o problemă tot mai mare în plan internațional este România. Până la declarațiile pe care le va avea astăzi la Chișinău președintele Iohannis, merită amintit că, acum patru zile, la 23 august, când s-a comemorat Pactul Ribbentrop-Molotov, Președinția României a difuzat un mesaj în care a condamnat fascismul și comunismul și a amintit că respectivul Pact “a deschis calea unor abuzuri fatale și a sfâșiat teritorii prin împărțirea Europei Centrale și Răsăritene în sfere de influență”.

Dar nici președintele Iohannis nici vreun alt oficial de București n-au amintit concret că Pactul dintre Germania nazistă și URSS a dus la pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către România.

Separat, o altă eroare gravă a statului român s-a consemnat la Kiev, unde Ucraina a lansat “Platforma Crimeea”. La Kiev, președintele Ungariei a declarat că ocuparea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia, din anul 2014, este similată Tratatului de la Trianon, din 1919, prin care Ungaria a pierdut Transilvania. Deși prezent la reuniunea de la Kiev, premierul Cîțu nu a respins această declarație a șefului de stat al Ungariei. Și nici până aseară, nicio instituție a statului român nu reacționase.

Mihai Diac
Experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online, dintre care, din anul 2015, la ziarul "România liberă".
Ultima oră
Pe aceeași temă