24.3 C
București
sâmbătă, 18 septembrie 2021

CCR a decis: sănătatea poate îngrădi libertatea

„ Nu s-au analizat toate criticile de neconstituționalitate invocate sub toate temeiurile de drept. Adică CCR însuși a încălcat Constituția României în acest caz. Eram sigură că nu pot motiva respingerea excepției invocate de către mine în dosarul pe care l-am deschis așa că întreaga decizie e un bla, bla. Deci NU s-a dorit constatarea neconstituționalității, nu că nu existau suficiente motive.”, a declarat inițiatoarea excepției, avocata Silvia Uscov.

Se cerea declararea ca neconstituționale a următoarelor articole din lege:
a. în integralitate, pentru încălcarea art. 1 alin. 3 și 5 raportat la art. 141 Constituția României, pe de o parte, și art. 61 alin. 2, art. 75 din Constituția României, pe de altă parte, și
b. a disp. art. 5, art. 65-66 din Legea nr. 55/2020 pentru încălcarea art. 1 alin. 3 și 5, art. 53 și art. 108 din Constituția României.

Excepția, ridicată într-un proces, aflat pe rolul Curții de Apel București, aducea ca motive extrinseci următoarele:
– încălcarea principiului bicameralismului – art. 61 alin. 2 și art. 75 Constituția României
-nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social – art. 1 alin. 3 și 5 raportat la art. 141 Constituția României, dar s-au găsit și motive intrinseci ca:
– restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți nu poate fi realizată decât prin lege, și nu prin Hotărâri de Guvern;

– dispozițiile Legii nr. 55/2020 echivalează cu o lege de abilitare a Guvernului de a legifera în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale, ceea ce încalcă dispozițiile art. 108 din Constituție, prin care Hotărârile de Guvern se emit numai pentru organizarea executării legilor, în niciun caz pentru a completa legislația primară.

CCR nu a convins prin argumentația motivării respingerii excepției de neconstituționalitate

Alături de Silvia Uscov, au transmis amicus curiae, puncte de vedere care să susțină argumentația și excepția inițială, și Adrian Severin, fost europarlamentar și profesor de Drept. Acesta a cerut CCR să desființeze integral Legea 55/2020, ce permite instituirea stării de alertă ca stare de urgență de facto, dar fără control parlamentar: „Starea de alertă nu-i altceva decât stare de urgență, căreia i se dă cu viclenie alt nume… Virusul biologic nu poate fi combătut virusând legea fundamentală, ucigând contractul cetățenilor… Haosul constituțional afectează ordinea de drept. Deschide poarta autoritarismului și a terorii de stat.”

Ideea pe care fostul ministru al Afacerilor Externe își construiește argumentația se referă la faptul că Legea 55/2020 permite ca starea de alertă să devină o stare de urgență de facto, în care exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale să poată fi restrâns la fel de mult ca în starea de urgență. Or, spre deosebire de starea de urgență, cea de alertă nu este supusă controlului parlamentar – aspect profund nedemocratic și anticonstituțional, mai punctează Severin.

Un alt punct de vedere, foarte rezervat în a respinge excepția de neconstituționalitate, a venit prin raportul depus chiar de judecătoarea CCR, Livia Stanciu, după insistențele Coalitiei pentru Apararea Statului de Drept (CASD), condusă de avocata Elena Radu.

ONG-ul a inițiat o petiție, semnată de peste 6.700 de oameni, prin care îi cerea instanței de contencios constituțional urgentarea soluționării dosarelor ce conțin excepții legate de restricțiile pandemiei.

Luni, CASD, prin Elena Radu a transmis un punct de vedere foarte dur la adresa deciziei luate de CCR:
„Cu toate că s-a invocat încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 141 din Constituție (și a și reținut asta în decizie), CCR s-a făcut că plouă și a analizat  dacă s-a încălcat numai art. 141 din Constituție (invocând, normal, numai decizii privind excepțiile în care se invocase numai art. 141, nu și art. 1 alin. 3 și 5 din Constituție). ”, în sprijinul acestei critici fiind invocată chiar jurisprudența CCR pe teme similare, de care acum judecătorii au „uitat”.

„Înțelegeți acum că poveștile alea cu CCR e a ciumei roșii si trebuie remaniată sunt simple diversiuni și manipulare?”, a adăugat aceasta.

De altfel, CCR a reținut sec în motivare că „legea a fost adoptată în contextul, intern și internațional, în care interesul public general reclama adoptarea unor măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea situației existente.”

Cu alte cuvinte, CCR  a decis că dreptul la sănătate este mai important ca alte drepturi și libertăți, permițând prin această decizie apariția unor situații juridice și mai grave.

Ultima oră
Pe aceeași temă