Mesajele transmise de Banca Națională a României încearcă să echilibreze două riscuri majore: persistența inflației și frânarea accentuată a economiei
Trei tendințe revin obsesiv în ultimele evaluări macroeconomice privind România: prognozele de creștere sunt ajustate în jos, estimările de inflație sunt revizuite în sus, iar perspectiva unei relaxări rapide a politicii monetare se îndepărtează. Datele recente confirmă acest tipar, scrie profit.ro. În ianuarie, inflația anuală a urcat la 9,6%, aproape de maximul atins în toamnă, în timp ce economia a înregistrat o contracție de aproape 2% în trimestrul al patrulea față de trimestrul anterior.
În acest context complicat, mesajele transmise de Banca Națională a României încearcă să echilibreze două riscuri majore: persistența inflației și frânarea accentuată a economiei. Guvernatorul Mugur Isărescu a insistat asupra faptului că dinamica lunară a prețurilor, ajustată de efectele fiscale și de majorările de tarife la energie din vară, indică o temperare relativă. În același timp, banca centrală observă adâncirea deficitului de cerere, pe fondul consolidării bugetare, al consumului în scădere și al unei piețe a muncii mai puțin dinamice.
Raportul trimestrial asupra inflației arată însă o revizuire în sus a prognozei pentru finalul anului, la 3,9%. În plus, instituția anticipează o posibilă reaprindere temporară a inflației în trimestrul al doilea, urmată de o corecție mai abruptă în a doua parte a anului, când efectele statistice ale majorărilor de taxe și energie vor ieși din calcul. Această succesiune creează o dilemă: cât de repede poate banca centrală să reducă dobânda-cheie fără a-și eroda credibilitatea?
Analiștii marilor bănci comerciale și-au recalibrat așteptările. Mai multe scenarii indică luna august drept moment, probabil, pentru prima tăiere de dobândă, cu un ciclu de relaxare mai prudent decât se estima anterior. Alte evaluări lasă deschisă posibilitatea unei mutări încă din mai, dacă încetinirea economică se accentuează și contextul fiscal rămâne stabil. În orice variantă, consensul este că reducerea va fi graduală și limitată.
Un element suplimentar complică tabloul: efectele unei eventuale decizii de politică monetară se transmit cu întârziere în economie. În cazul creditelor pentru populație, indicatorii de referință reflectă evoluțiile din piața interbancară la câteva luni distanță. Astfel, o eventuală reducere în a doua parte a acestui an, s-ar resimți abia în 2027 în costurile efective ale împrumuturilor.
Pe plan regional, România se aliniază unui context mixt. Ungaria menține o rată cheie similară, în timp ce Polonia și Cehia sunt așteptate să opereze sau să continue reduceri moderate, pe fondul unor traiectorii diferite ale inflației.
În concluzie, banca centrală românească se află într-un echilibru fragil, cred economiștii: orice mișcare prematură ar putea alimenta presiunile inflaționiste, iar o prudență excesivă riscă să accentueze încetinirea economică. Momentul ales pentru prima tăiere de dobândă va transmite nu doar un semnal tehnic, ci și unul de încredere în capacitatea economiei de a reveni pe o traiectorie sustenabilă.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
