16.1 C
București
marți, 7 mai 2024
AcasăInternaționalCriza din UcrainaUcraina joacă tare cu Europa: Recunoașteți-l pe Putin drept „criminal de război”....

Ucraina joacă tare cu Europa: Recunoașteți-l pe Putin drept „criminal de război”. Ce urmărește?

Ucraina cere liderilor europeni să-l urmeze pe președintele Joe Biden al SUA și să-l declare pe Vladimir Putin „ criminal de război” pentru ceea ce face în această țară.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, le-a spus miercuri parlamentarilor Uniunii Europene că ar trebui să-l recunoască pe președintele rus Vladimir Putin drept criminal de război după ce Rusia a invadat Ucraina.

„Fac un apel către toți parlamentarii europeni să recunoască că Putin este un criminal de război”, a spus Reznikov printr-o intervenție video. El a citat exemple precum atacul aerian rusesc asupra unui teatru de miercuri, unde a spus că se adăposteau 1.200 de femei și copii.

Ucraina cere ca Putin să fie recunoscut drept criminal de război de către liderii UE, după ce Joe Biden a dat tonul

Președintele american Joe Biden l-a numit miercuri pe liderul rus Vladimir Putin drept criminal de război, în comentarii pe care Kremlinul le-a numit „de neiertat”. Rusia a negat că a vizat civili, iar ministerul apărării de la Moscova a declarat miercuri că nu a atacat teatrul.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, pe 10 martie, că bombardarea unei maternități din sudul Ucrainei ar fi putut fi o crimă de război, conform antena3.ro.

Reznikov le-a spus parlamentarilor europeni că Rusia folosește Belarus ca centru logistic pentru războiul său împotriva Ucrainei și a repetat solicitarea pentru o zonă de excludere a zborului deasupra Ucrainei să protejează țara.

Dar ce speră Ucraina să obțină prin declararea de către cât mai mulți lideri ai lumii a lui Putin drept „ criminal de război”?

Atâta vreme cât Rusia nu mai ia în seamă sancțiunile diferitelor organisme internaționale cum sunt ONU sau Consiliul Europei, Ucraina speră că presiunea și izolarea internațională a lui Putin să provoace o schimbare în planul intern al politicii rusești.

Dar este greu de crezut acum că cineva de la Kremlin ar acționa pentru a-l înlătura pe Vladimir Putin de la putere și mai dificil de produs, o predare a acestuia către o instanță penală internațională.

Chiar dacă va fi pornită o anchetă de către o instanță penală internațională împotriva lui Vladmir Putin este greu de crezut că Rusia îl va preda pentru a fi judecat și condamnat așa cum s-a întâmplat cu fostul președinte al Iugoslaviei, Slobodan Miloșevici.

Acesta a pierdut puterea în octombrie 2000 la Belgrad, iar în iunie 2001 a fost predat de guvernul lui Zoran Dindic către Tribunalul Penal Internațional de la Haga, în pofida opoziției președintelui Serbiei Voislav Kostunita.

În data de 5 octombrie 2000, președintele Iugoslaviei, Slobodan Miloșevici, era nevoit să renunțe la putere în urma unor demonstrații violente organizate în Belgrad. Câteva luni mai târziu, el era arestat pentru că fusese acuzat de crime de război. Slobodan Miloșevici a fost predat în custodia Națiunilor Unite și a fost trimis în fața Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. A murit în 2006, înainte ca instanța să se pronunțe în cazul său. La fel și Zoran Dindic, asasinat acum 19 ani la Belgrad, de un grup de naționaliști sârbi, denumit Zemun, ale căror legături nu s-au clarificat pe deplin nici acum.

În martie 2006, fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici murea după gratii, în urma unui atac de cord. Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie îl judeca deja de cinci ani. I-a refuzat solicitarea de a fi tratat într-o clinică de cardiologie din Rusia. Și l-a mai judecat vreo zece ani după moarte. În 2016, judecătorii de la Haga au stabilit în unanimitate că Miloșevici nu a făcut parte dintr-o acțiune criminală comună care a provocat victime în rândul musulmanilor bosniaci și al croaților, în timpul războiului ce a avut loc între anii 1992-1995, în Bosnia, fiind achitat.

Jocul Ucrainei este unul mai mult de imagine, la adresa liderilor occidentali, pentru a putea justifica către națiunea ucraineană, în cadrul unei viitoare și dorite păci cu Rusia, că nu a putut face mai mult din cauza reticenței Vestului de a-l contracara pe măsură pe dictatorul de la Moscova.

Pacea deocamdată nu se întrevede, dar dacă lucrurile continuă în această manieră, Rusia poate avea o victorie rușinoasă, iar Ucraina o înfrângere nobilă!

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cătălin Șerban
Cătălin Șerban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

Polonia verifică dacă judecătorul fugit în Belarus a spionat împotriva țării sale

Tomasz Szmydt, un judecător de la un Tribunal administrativ din Varşovia, a cerut luni azil în Belarus, spunând că a acţionat în semn de...

România are cea mai mare creștere pentru speranța de viață în UE, dar tot la coada clasamentului este

Spania este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare speranţă de viaţă, de 84 de ani, şi se află peste media comunitară de...

Astronauții dezvăluie ce miros unic are spațiul cosmic

După ce se întorc din ieșirile în spațiu astronauții simt în mod regulat un miros unic atunci când își scot căștile, iar colegii lor...
Ultima oră
Pe aceeași temă