Datele INS arată că speranța de viață a crescut la peste 77 de ani, față de 69,6 ani în 1990
România ar putea coborî, într-un orizont mediu de timp, sub pragul de 19 milioane de locuitori rezidenți, în timp ce structura populației va deveni tot mai îmbătrânită, avertizează președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, într-o analiză privind evoluțiile demografice și impactul lor economic, preluată de Agerpres.
Oficialul INS arată că dinamica populației are un caracter inerțial, influențat în principal de natalitate, mortalitate și migrație, ceea ce face ca schimbările demografice să fie previzibile pe termen lung, dar dificil de corectat rapid.
Potrivit datelor prezentate, România înregistrează anual aproximativ 150.000 de nașteri vii și circa 250.000 de decese, ceea ce menține un deficit natural al populației. Diferența este compensată parțial de migrația internațională, care a contribuit în ultimii ani la menținerea populației rezidente peste pragul de 19 milioane. Tudorel Andrei mai arată că speranța de viață a crescut la peste 77 de ani, față de 69,6 ani în 1990, iar vârsta medie a mamei la prima naștere a urcat la peste 27 de ani, semne ale unor transformări sociale profunde. În aceste condiții, președintele INS estimează că România se va confrunta cu o scădere a populației și cu o îmbătrânire accentuată, pe fondul dezechilibrelor dintre generații.
El subliniază că aceste tendințe demografice nu trebuie interpretate în termeni exclusiv pozitivi sau negativi, ci mai degrabă ca realități care pot fi anticipate și gestionate prin politici publice adecvate. „Ceea ce va conta în viitor este capacitatea de a anticipa efectele acestor evoluții asupra economiei și societății”, arată Tudorel Andrei, care leagă dinamica populației de sustenabilitatea cheltuielilor publice, în special în domeniile pensiilor, sănătății și educației.
Analiza atrage atenția și asupra scăderii fertilității. Indicatorul se situează în prezent sub 1,5 copii per femeie, în condițiile în care nivelul de înlocuire a populației este de aproximativ 2,1 copii.
Potrivit INS, menținerea acestui dezechilibru va conduce, în timp, la schimbări structurale majore în piața muncii și în arhitectura sistemului social, cu un impact direct asupra cheltuielilor publice și a raportului dintre populația activă și cea vârstnică. Tudorel Andrei concluzionează că declinul demografic este un proces de fond, greu de inversat pe termen scurt, dar ale cărui efecte pot fi anticipate și gestionate mai eficient printr-o analiză atentă a datelor statistice și prin politici publice adaptate noilor realități.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
