12.4 C
București
vineri, 3 mai 2024
AcasăSocialJustițieÎnregistrările serviciilor de informații nu pot fi folosite ca mijloace de probă...

Înregistrările serviciilor de informații nu pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal. Iohannis a promulgat legea

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, legea pentru modificarea şi completarea legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative (PL-x 246/03.04.2023), astfel că înregistrările serviciilor de informații nu pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal.

Pe 28 iunie, Camera Deputaţilor a reexaminat şi readoptat actul normativ, după ce Curtea Constituţională a declarat ca fiind neconstituţională modificarea prin care a fost instituit un mecanism de control al folosirii interceptărilor culese de serviciile de informaţii ca probe în dosarele penale.

CR a stabilit pe 17 mai cu privire la proiectul de modificare a Codului de procedură penală că „legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce ţin de legalitatea înregistrărilor – mijloc de probă în procesul penal – rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, cu consecinţe în planul respectării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil”, potrivit comunicatului de presă de atunci al instituţiei.

Astfel, „Curtea a constatat că, potrivit normelor criticate, organul competent să verifice legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, a mandatului emis cu această ocazie, a mijlocului de probă şi a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obţinute este judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, aşadar o instanţă judecătorească ierarhic inferioară celei care a autorizat activităţile respective”, potrivit sursei citate.

Președintele României, Klaus Iohannis, a mai semnat următoarele decrete:

  • Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x 245/03.04.2023);
  • Decret privind promulgarea Legii pentru aderarea României la Convenția privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997 (PL-x 359/30.05.2023);
  • Decret privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România (PL-x 51/21.02.2022);
  • Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România (PL-x 94/14.03.2022);
  • Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri (PL-x 80/02.03.2022).
Cristina
Cristina
Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite

Statele membre NATO sunt profund îngrijorate „ de activitățile rău intenționate ale Rusiei” pe teritoriul Alianței

Statele membre ale NATO s-au declarat joi "profund preocupate de activităţile rău intenţionate" ale Rusiei "întreprinse recent pe teritoriul Alianţei" şi care "constituie o...
Ultima oră
Pe aceeași temă