Datele arată că între 2020 și 2024, țara noastră a reprezentat 15% din exporturile de armament ale Norvegiei și 18% din cele ale Elveției
Industria globală a armamentului a devenit, în ultimele două decenii, unul dintre cei mai sensibili indicatori ai raportului de forțe la nivel mondial. O analiză a unui grup de economiști din Banca Națională a României, coordonat de Daniel Dăianu și publicată în EuroMonitor, bazată pe datele Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), arată cum tensiunile geopolitice au remodelat piața globală între 2002 și 2023, scrie Hotnews.
Primele date relevă trei etape distincte. Între 2002 și 2010, vânzările celor mai mari companii din domeniu au crescut constant, de la 331,2 miliarde dolari la 528,1 miliarde, susținute de conflictele din Irak și Afganistan. În perioada 2011-2014, industria a intrat în declin, până la 452,1 miliarde, pe fondul crizei financiare și reducerilor bugetare. Din 2015, însă, lucrurile s-au schimbat radical: veniturile au explodat cu aproape 18%, odată cu intrarea Chinei în topul mondial, iar sectorul s-a stabilizat în jurul valorii de 630 miliarde dolari anual. Doar în 2023, primele 100 de companii au raportat venituri cumulate de 632 miliarde dolari, în creștere cu 2,8% față de anul precedent.
SUA rămân liderul incontestabil, dar nu mai dețin monopolul de altădată: cota lor de piață a scăzut de la aproape 70% la începutul anilor 2000, la puțin peste 50% astăzi. Ascensiunea fulminantă a Chinei, cu șapte companii intrate direct în top 25 în 2015, a schimbat regulile jocului. În paralel, Franța și Germania își consolidează pozițiile, în timp ce Rusia suferă un declin dramatic al exporturilor, accentuat după sancțiunile internaționale și redirecționarea producției către propriile nevoi.
România nu figurează în clasamentele cu mari producători, însă joacă un rol semnificativ pe partea de importuri. Datele arată că între 2020 și 2024, țara noastră a reprezentat 15% din exporturile de armament ale Norvegiei și 18% din cele ale Elveției, poziționându-se în topul destinațiilor europene pentru echipamente militare. Deși industria locală rămâne fragmentată, cu un sector privat mai dinamic decât cel de stat, România s-a transformat într-un client important pentru marii furnizori occidentali.
În ansamblu, comerțul global cu armament reflectă o realitate în mișcare: Europa a înregistrat cea mai mare creștere a transferurilor (+155%), pe fondul războiului din Ucraina, în timp ce Asia, Orientul Mijlociu și Africa au înregistrat scăderi semnificative. SUA, Franța, Rusia, China și Germania concentrează împreună 72% din piața mondială, dar competiția se intensifică, pe fondul noilor alianțe și al conflictelor deschise.
Anul 2024 a adus o altă cifră record: cheltuielile militare globale au urcat la 2.718 miliarde dolari, cea mai mare creștere anuală după 1988, un semnal că lumea se repoziționează sub semnul confruntării și al consolidării defensive.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
