Specialiștii consideră că beneficiul energetic trebuie privit ca un efect secundar al unor investiții care au, în primul rând, o funcție de gestionare a resurselor de apă
Continuarea proiectelor hidroenergetice începute în zone declarate ulterior arii protejate ar putea avea efecte importante nu doar asupra producției de energie, ci mai ales asupra gestionării apei și a riscului de inundații, susține președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, preluat de Agerpres.
Declarația vine după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată de președintele Nicușor Dan împotriva legii care permite finalizarea unor proiecte hidroenergetice începute în ariile protejate. Printre investițiile vizate se află hidrocentrala de la Răstolița, ale cărei lucrări au început în 1989.
În opinia lui Dumitru Chisăliță, dezbaterea publică s-a concentrat prea mult pe producția de electricitate și a ignorat rolul hidrotehnic al acestor amenajări. Specialistul consideră că beneficiul energetic trebuie privit ca un efect secundar al unor investiții care au, în primul rând, o funcție de gestionare a resurselor de apă.
„Vom avea mai puțini morți, vom avea mai puține case distruse, vom avea mai puține situații periculoase” în cazul unor viituri, a afirmat Chisăliță, atrăgând atenția că fenomenele de acest tip au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. El susține, de asemenea, că dezvoltarea acestor amenajări ar putea reduce presiunea asupra resurselor de apă și ar diminua riscul unor crize de alimentare pentru consumul casnic și activitățile economice.
În ceea ce privește energia produsă de hidrocentrale, Chisăliță estimează că, într-un scenariu optimist, finalizarea proiectelor ar putea contribui la reducerea importurilor de electricitate cu aproximativ 18%. În viziunea sa, însă, acesta este beneficiul secundar al investițiilor.
Legea a fost inițiată încă din 2022 de senatorul Daniel Zamfir și prevede posibilitatea continuării unor hidrocentrale începute înainte ca respectivele proiecte să intre sub incidența unor restricții de mediu generate de includerea zonelor în categoria ariilor protejate. După decizia CCR, Zamfir a anunțat că actul normativ urmează să intre în vigoare în această săptămână. El a susținut că investițiile au fost blocate ani la rând de noile condiții de mediu, aplicate unor proiecte începute cu mult timp înainte.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
