20.8 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăSocialJustițieGRECO al Consiliului Europei solicită reglementări mai stricte pentru prevenirea corupției în...

GRECO al Consiliului Europei solicită reglementări mai stricte pentru prevenirea corupției în funcțiile înalte ale guvernelor centrale

Strasbourg, 30.05.2024 – Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei a cerut guvernelor să adopte reglementări mai stricte pentru a preveni corupția și a promova integritatea în funcțiile înalte ale executivului guvernelor centrale, în special în ceea ce privește lobby-ul și contactele cu terțe părți, și să-și intensifice eforturile pentru a implementa pe deplin și fără întârziere toate recomandările GRECO.

În raportul său anual pentru 2023, GRECO își exprimă îngrijorarea cu privire la lentoarea implementării recomandărilor sale privind prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, în comparație cu alte grupuri profesionale. De asemenea, subliniază că mai multe sisteme judiciare trebuie reformate pentru a garanta independența judecătorilor și procurorilor și pentru a întări regulile de integritate care li se aplică.

În ceea ce privește cel de-al cincilea ciclu de evaluare, care se concentrează pe prevenirea corupției și promovarea integrității în cadrul guvernelor centrale (funcții înalte ale executivului) și a serviciilor de aplicare a legii, concluziile GRECO arată că transparența, supravegherea și responsabilitatea rămân aspecte esențiale.

Președintele GRECO, Marin Mrčela, a declarat:

Nu există transparență fără responsabilitate, deoarece impunitatea nu face decât să agraveze riscul de corupție și să submineze încrederea publicului. Sunt necesare mai multe reglementări și rigurozitate pentru a aborda riscurile de corupție legate de funcțiile înalte ale executivului, în special în ceea ce privește contactele cu terțe părți și lobby-ul, și pentru a asigura eficacitatea politicilor de integritate. Persoanele care ocupă funcții înalte în executiv trebuie să dea un exemplu.

GRECO consideră că statele ar trebui să se asigure că cadrele lor instituționale și legislative în materie de integritate se aplică pe deplin și direct nu numai înalților funcționari, dar și miniștrilor, consilierilor lor politici și altor membri ai personalului numiți prin decizie politică, precum și unor șefi de stat.

Sunt necesare îmbunătățiri semnificative în domenii precum adoptarea și implementarea codurilor de conduită, gestionarea conflictelor de interese și a lobby-ului, controlul declarațiilor de avere și asigurarea transparenței acestora, limitarea imunităților, accesul la informații și practicile de „pantouflage”.

În ceea ce privește serviciile de aplicare a legii, GRECO subliniază că statele ar trebui să facă mai mult pentru a se asigura că comportamentele de corupție și încălcările de integritate sunt tratate adecvat la toate nivelurile ierarhiei și pentru a împiedica împiedica ingerința nejustificată a guvernelor în activitățile poliției. Este necesară adoptarea unor politici cuprinzătoare de luptă împotriva corupției și de integritate pentru poliție, precum și îmbunătățirea gestionării conflictelor de interese și a locurilor de muncă secundare, protecția avertizorilor de integritate și procesele de recrutare, promovare și concediere.

GRECO notează progrese în anumite domenii, inclusiv introducerea codurilor de conduită pentru persoanele care ocupă funcții înalte în executiv, o mai bună cartografiere a riscurilor cu care se confruntă aceste persoane în timpul mandatului lor și eforturi semnificative pentru a preveni corupția în funcțiile cu risc înalt din cadrul serviciilor de aplicare a legii.

La sfârșitul anului 2023, GRECO publicase rapoarte despre 21 de state, evaluând conformitatea acestora cu recomandările sale din cel de-al cincilea ciclu de evaluare. Conform rapoartelor de monitorizare ale GRECO publicate la 31 decembrie 2023, statele implementaseră integral sau parțial 58% din recomandările GRECO referitoare la funcțiile înalte din cadrul guvernelor centrale (comparativ cu 45% la sfârșitul anului 2022). În ceea ce privește serviciile de aplicare a legii, proporția recomandărilor implementate integral sau parțial a crescut ușor, de la 63% în 2022 la 67% în 2023.

La sfârșitul anului 2023, 54% din recomandările GRECO privind parlamentarii, judecătorii și procurorii fuseseră implementate integral, 31% fuseseră implementate parțial și 15% rămâneau neimplementate. Proporția cea mai mare de recomandări neimplementate privea parlamentarii (20%), comparativ cu judecătorii (13,5%) și procurorii (10%).

GRECO este preocupat de faptul că, în anumite țări, progresele rămân limitate în ceea ce privește aplicarea codurilor de conduită pentru parlamentari, transparența sistemelor de declarații de avere și reglementarea lobby-ului, și că s-au făcut progrese insuficiente pentru a garanta independența consiliilor judiciare față de puterile legislativă și executivă. Totuși, GRECO notează o îmbunătățire generală a transparenței proceselor legislative, cu o participare publică semnificativă.

GRECO sărbătorește în 2024 a 25-a aniversare. GRECO a fost creat la 1 mai 1999 ca un acord parțial extins al Consiliului Europei de către 17 state (Germania, Belgia, Bulgaria, Cipru, Spania, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, România, Slovacia, Slovenia și Suedia). Astăzi are 48 de membri: cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Statele Unite și Kazahstan. Uniunea Europeană a aderat în 2019 ca observator.

GRECO pregătește în prezent al șaselea ciclu de evaluare, care va viza prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel infracțional și va fi lansat în 2025.


Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) este un organism al Consiliului Europei care are ca scop îmbunătățirea capacității membrilor săi de a lupta împotriva corupției, monitorizând conformitatea acestora cu standardele anticorupție. Ajută statele să identifice lacunele din politicile lor naționale de luptă împotriva corupției, ceea ce le determină să întreprindă reformele legislative, instituționale și practice necesare.

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă