Întrucât francul este perceput drept un activ de refugiu, orice escaladare geopolitică tinde să îi amplifice aprecierea, cu efecte nedorite asupra economiei interne
Monedele de refugiu au debutat puternic în 2026, iar francul elvețian s-a detașat clar, atingând cotații nemaiîntâlnite de mai bine de zece ani. Pentru autoritățile de la Berna, însă, aprecierea rapidă a monedei naționale ridică probleme serioase, relatează CNBC.
În primele săptămâni ale acestui an, francul s-a întărit cu aproximativ 3,5% față de dolar, după ce în 2025 câștigase deja aproape 13%. Cererea ridicată este alimentată de climatul global marcat de incertitudine: politica comercială imprevizibilă a Statelor Unite, semnele de întrebare privind independența Rezervei Federale și riscurile geopolitice sporite, inclusiv retorica legată de posibile intervenții militare americane în Groenlanda, America Latină sau Orientul Mijlociu.
Marți, moneda elvețiană a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani în raport cu dolarul, poziție pe care a reușit să o mențină și în ziua următoare.
Președintele Băncii Naționale a Elveției (SNB), Martin Schlegel, a avertizat recent, la Forumul Economic Mondial de la Davos, că episoadele de instabilitate globală complică semnificativ gestionarea politicii monetare. Întrucât francul este perceput drept un activ de refugiu, orice escaladare geopolitică tinde să îi amplifice aprecierea, cu efecte nedorite asupra economiei interne.
Elveția se confruntă deja cu o inflație extrem de scăzută, iar un curs valutar puternic accentuează presiunile dezinflaționiste într-o economie dependentă de exporturi. Deși sectoare precum industria farmaceutică, producția de precizie sau serviciile cu valoare adăugată mare rămân relativ rezistente la fluctuațiile valutare, marjele exportatorilor sunt afectate. Potrivit economistului Giuliano Bianchi, de la Quantitas Institute și EHL Business School, un franc puternic reduce inflația importată, dar comprimă profiturile companiilor, afectând salariile și investițiile într-un moment în care creșterea prețurilor este aproape inexistentă.
În prezent, inflația anuală a Elveției este de doar 0,1%, iar dobânda-cheie a SNB se află la 0%, economia apropiindu-se din nou de un scenariu de dezinflație persistentă. Dobânzile negative, eliminate în 2022 după șapte ani, revin astfel în discuție. Schlegel a declarat că banca centrală este pregătită să le reintroducă, dacă situația o va impune. Intervențiile directe pe piața valutară rămân o opțiune sensibilă, mai ales în contextul relațiilor tensionate cu Washingtonul. Deși SUA au redus recent tarifele aplicate Elveției, mențin țara pe lista de monitorizare privind posibile manipulări valutare.
Susținut de statutul de refugiu sigur, de prețul ridicat al aurului și de surplusul structural de cont curent, francul este așteptat să rămână puternic. „Pe termen lung, francul elvețian rămâne una dintre cele mai solide monede din lume”, apreciază Lloyd Harris, de la Premier Miton Investors, subliniind limitele SNB în a tempera aprecierea într-un context global dominat de aversiunea față de risc.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube