Finanțarea vine, după ce Trezoreria a fost nevoită să returneze circa 12 miliarde de lei către investitori, din titluri ajunse la scadență
Ministerul Finanțelor a atras recent 1,6 miliarde de lei de la bănci, prin emisiuni de titluri de stat, într-un context tensionat, în care neîncrederea investitorilor se reflectă în dobânzi mai ridicate pentru împrumuturile pe termen scurt decât pentru cele pe termen lung – o anomalie în piețele financiare.
Operațiunea de finanțare vine imediat, după ce Trezoreria a fost nevoită să returneze circa 12 miliarde de lei către investitori, din titluri ajunse la scadență. Cheltuielile statului cu dobânzile au urcat vertiginos: cu 43% față de anul trecut, ajungând la 25,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului.
Investitorii au subscris masiv, semn al unei cereri solide, dar cu pretenții de randament mari: emisiunea de obligațiuni cu maturitate în 2035 a atras oferte de patru ori peste cât s-a cerut inițial. Statul a acceptat 1 miliard de lei la un randament mediu de 7,16% pe an. Pe de altă parte, titlurile cu scadență în 2028, deci pe termen mai scurt, au fost vândute la o dobândă și mai mare, de 7,32% anual.
Această inversare a curbei randamentelor sugerează incertitudine ridicată în legătură cu evoluțiile economice și fiscale din România în următorii ani. Inflația așteptată rămâne ridicată, iar deficitul bugetar se adâncește – a ajuns deja la 3,7% din PIB la mijlocul anului, cu perspective slabe de a rămâne în ținta de 7% pentru întregul an.
România se confruntă și cu cele mai mari costuri de finanțare publică din UE, atât în lei, cât și în euro. Pe piața secundară, randamentele obligațiunilor românești la 10 ani sunt de peste 7%, în timp ce țări precum Cehia sau Polonia plătesc mult mai puțin. Spread-ul față de Germania pe titlurile în euro e și el printre cele mai ridicate din regiune.
Creșterea datoriei și dobânzile mari pun o presiune tot mai mare pe buget, într-un an în care veniturile sunt fragile, iar economia pare să stagneze.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
