Sectorul bancar a început anul cu un surplus consistent de lichiditate, băncile comerciale având în ianuarie un excedent mediu zilnic de aproximativ 42 de miliarde de lei, în relația cu Banca Națională a României
Potrivit calculelor realizate de profit.ro, pe baza datelor BNR, nivelul este cu peste 40% mai mare decât cel din decembrie și reprezintă cel mai ridicat prag atins, după vara anului 2024.
Evoluția vine după un an marcat de fluctuații puternice. În prima parte a lui 2025, lichiditatea a urcat până la aproape 34 de miliarde de lei în martie, pentru ca în lunile mai și iunie să se prăbușească, pe fondul tensiunilor financiare generate de contextul electoral și de instabilitatea politică. În iunie, intervențiile BNR pentru susținerea leului și ieșirile masive de capital au împins sistemul bancar într-un deficit mediu zilnic de lichiditate de circa 4,5 miliarde de lei, ceea ce a dus la o creștere abruptă a dobânzilor interbancare.
Odată cu refacerea lichidității, presiunea asupra dobânzilor s-a redus. Ratele interbancare au coborât din nou spre nivelul facilității de depozit a BNR, de 5,5% pe an. ROBOR la 3 luni, indicator de referință pentru o parte din creditele acordate populației și firmelor, a scăzut sub 6% în ianuarie și a continuat să se reducă ușor la începutul lunii februarie, atingând cel mai mic nivel mediu din noiembrie 2024 încoace.
Scăderea dobânzilor apare însă într-un context aparent paradoxal, marcat de accelerarea inflației în a doua parte a anului trecut, când rata anuală s-a apropiat de 10%, pe fondul majorării taxelor pe consum și al scumpirii energiei electrice. Economiștii explică această evoluție prin slăbirea cererii interne, vizibilă în reducerea vânzărilor cu amănuntul și în scăderea salariilor reale, pe fondul unui climat de prudență accentuată în rândul consumatorilor.
Pentru perioada următoare, analiștii anticipează o temperare a inflației, în special din vară, când efectele de bază vor deveni favorabile. În paralel, este așteptată continuarea consolidării fiscale și reducerea deficitului bugetar. În acest context, BNR ar putea relua ciclul de relaxare monetară începând cu luna mai, prima scădere a dobânzii-cheie fiind estimată după august 2024, cu perspective ca aceasta să coboare treptat spre intervalul 5–5,5% în cursul anului viitor.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
