Prognozele indică temperaturi de până la 38 de grade în zonele interioare ale României și Bulgariei, în timp ce Budapesta ar putea ajunge la 36-37 de grade Celsius
Europa se pregătește pentru un nou episod de temperaturi extreme, la scurt timp după un val de căldură care a provocat victime pe continent, arată Euronews. Specialiștii avertizează că problema nu este doar arșița din timpul zilei, ci și fenomenul tot mai frecvent al „nopților tropicale”, când temperaturile rămân ridicate și organismul nu mai are timp să se refacă.
În Spania, autoritățile meteorologice au emis avertizări pentru mai multe zone, pe fondul unei creșteri accelerate a temperaturilor. Regiunile Sevilla, Zaragoza și Córdoba se află printre cele mai expuse, iar valorile termice ar putea ajunge aproape de 40 de grade Celsius în zilele următoare. Meteorologii atrag atenția că nopțile vor rămâne neobișnuit de calde, cu temperaturi care nu vor coborî sub pragul de 20 de grade.
Franța se confruntă, la rândul ei, cu revenirea caniculei, după episodul sever din luna precedentă. În sud-vestul țării sunt prognozate temperaturi de până la 39 de grade Celsius, inclusiv în zona Bordeaux. Portugalia va intra într-o perioadă de încălzire puternică începând din 20 iunie, cu maxime care ar putea depăși 40 de grade în regiunile interioare. Meteorologii spun că zonele din apropierea coastelor vor resimți temperaturi mai moderate, însă aerul fierbinte va afecta o mare parte a țării.
Italia se pregătește și ea pentru un nou transport de aer cald din nordul Africii. În unele regiuni, inclusiv în apropierea Florenței, sunt așteptate valori de aproximativ 40 de grade.
Nici Europa Centrală şi de Est nu scapă de acest episod. Prognozele indică temperaturi de până la 38 de grade în zonele interioare ale României și Bulgariei, în timp ce Budapesta ar putea ajunge la 36-37 de grade Celsius. Experții consideră că actualul episod nu este doar o perioadă obișnuită de caniculă, ci un semn al modificării tiparelor climatice. Potrivit specialiștilor citați de presa europeană, fenomenul are caracteristicile unui blocaj atmosferic prelungit, nu ale unei simple încălziri temporare.
Una dintre cele mai mari vulnerabilități este reprezentată de nopțile tropicale. Atunci când temperatura nu scade suficient după apus, organismul rămâne într-o stare de stres termic continuu. Medicii avertizează că lipsa răcirii nocturne poate fi mai periculoasă decât un vârf izolat de temperatură în timpul zilei, deoarece corpul nu mai are intervalul necesar pentru recuperare. Temperaturile minime ridicate, repetate mai multe nopți la rând, sunt asociate cu riscuri mai mari pentru sănătatea cardiovasculară.
Orașele sunt cele mai afectate din cauza efectului de „insulă de căldură urbană”. Betonul și asfaltul absorb energia solară în timpul zilei și o eliberează treptat noaptea, menținând temperaturile ridicate între clădiri.
Canicula pune presiune și pe infrastructură. Rețelele electrice sunt solicitate suplimentar de consumul crescut pentru răcire, iar transportul public poate fi perturbat, multe sisteme fiind proiectate pentru condiții climatice mai blânde decât cele actuale.
Specialiștii avertizează că astfel de episoade ar putea deveni tot mai frecvente, iar adaptarea nu mai ține doar de schimbarea obiceiurilor oamenilor, ci și de capacitatea orașelor și infrastructurilor de a rezista unui climat tot mai fierbinte.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
