Europa a fost lovită în luna martie de un val de căldură fără precedent, înregistrând cele mai ridicate temperaturi pentru această perioadă de la începutul măsurătorilor climatice, potrivit Reuters.
Europa a înregistrat cea mai caldă lună martie din istorie
Anunțul a fost făcut de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), care funcționează sub egida Uniunii Europene. Conform datelor publicate marți, luna martie 2024 a fost cea mai caldă din istoria continentului, iar la nivel global s-a clasat pe locul al doilea, după martie 2023.
Într-o tendință îngrijorătoare, 20 din ultimele 21 de luni au depășit, în medie, pragul de 1,5°C peste valorile din era preindustrială. De altfel, anul trecut a fost confirmat ca fiind cel mai fierbinte an înregistrat vreodată la nivel planetar, iar luna martie a continuat această serie de recorduri climatice.
CITEȘTE ȘI – România, obligată să reducă poluarea aerului la jumătate până în 2030
Temperatura medie globală din martie 2024 a fost cu 1,6°C mai mare decât media preindustrială, confirmând accelerarea efectelor schimbărilor climatice. Potrivit cercetătorilor, principala cauză a acestor modificări este generarea de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili.
Samantha Burgess, reprezentantă a Centrului European pentru Prognoze pe Termen Mediu (ECMWF), a explicat că Europa s-a confruntat în martie și cu o serie de fenomene climatice extreme. În unele regiuni s-au înregistrat cele mai mari cantități de precipitații din ultimii 47 de ani, în timp ce alte zone au avut parte de cea mai secetoasă lună martie din aceeași perioadă.
Un alt semnal grav vine din regiunea arctică: extinderea gheții marine a atins un minim record pentru luna martie în cei 47 de ani de observații prin satelit. De altfel, și lunile precedente au marcat niveluri minime istorice, indicând o tendință de topire accelerată.
Schimbările climatice contribuie nu doar la valurile de căldură, ci și la amplificarea secetelor și a inundațiilor. Aerul mai cald poate reține mai multă umezeală, ceea ce duce la furtuni mai intense, iar evaporarea crescută determină uscarea solului și vegetației, agravând riscurile de secetă.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
