Ieșirea din această perioadă nu poate veni prin măsuri populiste, ci prin disciplină fiscală, investiții și politici economice predictibile, construite pe termen lung
România traversează o perioadă economică dificilă, marcată de o combinație de factori care pun presiune simultan pe populație, companii și stabilitatea financiară. Inflația ridicată, scăderea activității economice, consumul aflat sub presiune și climatul politic instabil creează un context fragil, în care deciziile economice devin decisive pentru perioada următoare, avertizează Flavius Valentin Jakubowicz, președintele Consiliului de Supraveghere și Consiliere al IFA România.
Potrivit acestuia, cele mai recente date economice arată o deteriorare a echilibrelor macroeconomice. În aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, față de 9,87% în luna precedentă, iar de la începutul anului creșterea cumulată a prețurilor a ajuns la 3,1%. În același timp, media inflației din ultimele 12 luni s-a menținut la un nivel ridicat, în jurul a 9%, semnalând că presiunile nu sunt temporare.
Datele Institutului Național de Statistică indică o reducere a Produsului Intern Brut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 comparativ cu trimestrul anterior. Raportat la aceeași perioadă a anului trecut, reculul este și mai accentuat, depășind 1,5%.
Analiza arată că problema nu este doar nivelul ridicat al inflației, ci suprapunerea acesteia cu o economie aflată în contracție și cu un consum care începe să își piardă forța. Specialiștii avertizează că România resimte efectele unui model de creștere bazat în mare parte pe consum și cheltuieli publice, în detrimentul investițiilor productive. Creșterile de preț afectează aproape toate sectoarele economiei. Scumpirile la energie electrică, combustibili, chirii și servicii pun presiune pe costurile de producție și transport, efectele urmând să fie transferate mai departe către consumatori și mediul de afaceri.
În plus, pe lângă factorii externi – precum tensiunile regionale sau șocurile din piața energiei – România intră în această perioadă cu vulnerabilități interne importante: deficit bugetar ridicat, costuri mari de finanțare și o dependență accentuată de consum.
Diferențele față de restul Europei rămân semnificative. În timp ce zona euro a înregistrat o inflație estimată la aproximativ 3% în aprilie, România se menține la un nivel de peste trei ori mai mare, ceea ce afectează competitivitatea economiei și puterea de cumpărare.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
