Strasbourg, 25 iunie 2024 – Comisia de la Veneția a publicat astăzi două noi avize referitoare la Georgia, adoptate în cadrul ultimei sesiuni plenare: un aviz privind amendamentele la Codul Electoral care abolesc cotele de gen și un aviz privind urmările avizului comun din decembrie 2023 al Comisiei de la Veneția și al OSCE/BIDDH referitor la proiectele de modificare a Codului Electoral și a Regulamentului intern al parlamentului, care se refereau la componența Comisiei Electorale Centrale.
Abolirea Cotelor de Gen în Codul Electoral Georgian
Referitor la modificările Codului Electoral georgian care abolesc cotele de gen, Comisia de la Veneția subliniază că normele internaționale recunosc obligațiile pozitive ale statului de a asigura egalitatea între femei și bărbați – așa cum a făcut și Curtea Constituțională a Georgiei într-o hotărâre din 2020, confirmând constituționalitatea cotelor de gen temporare pentru femei. Modificările din 2020 care au introdus cotele de gen pentru listele de candidați la alegerile parlamentare și locale, precum și stimulentele financiare pentru partidele politice, erau conforme cu recomandările anterioare ale Comisiei de la Veneția, dar au fost eliminate fără a fi înlocuite cu alte măsuri pentru a facilita alegerea candidatelor. Deși fiecare țară este liberă să decidă cum să îmbunătățească egalitatea de gen în instituțiile democratice, inclusiv în parlament, s-a demonstrat că cotele de gen pot influența reprezentarea parlamentară a femeilor și nu contravin principiului egalității votului, atât timp cât au o bază constituțională, ceea ce este cazul în Georgia. Comisia de la Veneția recomandă, așadar, adoptarea unor măsuri temporare speciale pentru a îmbunătăți reprezentarea femeilor în parlament și în consiliile locale (Sakrebulos) – de exemplu, reinstaurarea cotelor de gen sau utilizarea altor metode recunoscute pentru a facilita alegerea candidatelor – pentru a crește semnificativ procentul actual de femei alese.
Comisia de la Veneția este foarte preocupată de faptul că aceste modificări au fost adoptate printr-o procedură accelerată, fără consultări publice prealabile și fără a ține cont de îngrijorările exprimate de președinta Georgiei, de Avocatul Poporului din Georgia, de mai mulți reprezentanți ai opoziției și ai societății civile, precum și de organizații internaționale. În plus, în măsura în care modificările referitoare la listele de candidați ale partidelor politice au un impact asupra rezultatului alegerilor, adoptarea lor cu mai puțin de un an înainte de următoarele alegeri legislative – programate în octombrie 2024 – ridică mari îngrijorări privind stabilitatea legislației electorale.
Componența Comisiei Electorale Centrale
Referitor la avizul privind urmările proiectelor de modificare a Codului Electoral și a Regulamentului intern al parlamentului, Comisia de la Veneția deplânge profund faptul că niciuna dintre recomandările sale nu a fost luată în considerare, nici măcar parțial, de autoritățile georgiene. Comisia subliniază din nou că modificările în cauză – acum adoptate – sunt clar insuficiente pentru a garanta un proces politic bazat pe consens, crucial pentru independența și imparțialitatea Comisiei Electorale Centrale (CEC) și pentru încrederea publicului în această instituție. Una dintre principalele preocupări se referă la noul mecanism anti-blocaj destinat ocupării posturilor vacante, care prevede posibilitatea organizării a două tururi suplimentare de scrutin în care candidații pot fi aleși cu majoritate simplă, și care implică riscul ca partidul de guvernământ să poată singur să aleagă membrii (nepartizani) ai CEC și pe președintele sau președinta acesteia.
Este, de asemenea, preocupant faptul că modificările unor elemente fundamentale ale legislației electorale au fost adoptate cu mai puțin de un an înainte de următoarele alegeri legislative, prevăzute în octombrie 2024, în disprețul principiului stabilității legii electorale. În avizul său inițial, Comisia de la Veneția sublinia că o derogare de la adoptarea anticipată cu un an pentru următoarele alegeri ar fi justificată doar dacă recomandările cheie formulate în acest aviz ar fi respectate și dacă ar exista un sprijin mai larg, inclusiv din partea opoziției. Aceste două condiții nu au fost însă îndeplinite în procesul ulterior de adoptare.
Este, de asemenea, îngrijorător faptul că mai multe recomandări importante formulate anterior nu au fost încă luate în considerare și că alegerile se vor desfășura din nou conform unui cadru juridic care prezintă încă numeroase lacune. Comisia de la Veneția își reiterează recomandările din avizul inițial, inclusiv apelul general de a face o reformă mai cuprinzătoare – în loc să se procedeze la schimbări frecvente și limitate – care să respecte obligațiile și normele internaționale, să ia în considerare recomandările anterioare și să se bazeze pe un larg consens, rezultat din consultări publice ample cu toate părțile interesate. Comisia de la Veneția reiterează, de asemenea, ceea ce sublinia la finalul avizului său inițial: pe măsură ce Georgia se străduiește să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană, Comisia încurajează autoritățile „să folosească acest impuls pentru a consolida procesul democratic”.
