Dominic Fritz, aflat în al doilea an al mandatului de primar al Timișoarei, nesocotește brandul de “oraș al florilor.” Astăzi, jardinierele de pe străzi sunt pline de chiștoace. “Salvaționiștii” își dau proba incompetenței, recunoaște un fost votant USR.
La fel ca în primăvara și vara anului 2021, și în 2022, Roxana Iliescu, consilier local PRO România, se plânge de faptul că Timișoara nu va putea fi numită „orașul florilor”. De vină ar fi, din nou, primăria, care a aprobat puțin peste jumătate din numărul de flori necesare solicitate de Horticultura. Astfel, nu toate parcurile vor avea flori, iar o parte dintre jardinierele din zona centrală vor fi strânse, atenționează Iliescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„Timișoara, «orașul florilor»! Bine, nu în anul ăsta, poate la anu’! Primăria a aprobat doar puțin peste jumătate din necesarul de flori solicitat de Horticultura! Dacă până la acest moment am văzut toți imaginile deplorabile cu locurile unde odinioară erau flori, din păcate nu am vești prea bune față de ce urmează, în ciuda unor informații apărute prin presă zilele astea.
Administrația useristă nu mai dorește un “oraș al florilor”
Dat fiind faptul că în fiecare an, după 15 mai, angajații de la Horticultura se apucau să planteze florile anuale din sere prin parcuri, jardiniere și scuaruri, iată care va fi situația în acest an: Față de necesarul de flori anuale transmis de reprezentanții Horticultura – 393.080 buc, Primăria a aprobat doar 256.650 buc.
În mod evident, suprafețele/ locațiile s-au diminuat, urmând a fi plantate flori doar în următoarele locații: Parcurile Scudier, Alpinet, Rozelor, Grădina Botanică, Cinema Studio, Evidența Populației, Podul Florilor și Podul Vaporul, Parcul Catedralei (vaze- 18o buc.), Scuar Capitol/ Statuie Eminescu, Consiliul Județean, Scuar Eftimie Murgu, Ceas Floral, Intersecție Continental, Bastion și în Piața Victoriei: scuar Troiță, scuar Lupoaică, Operă, Violeta. Mai mult decât atât, conform dispoziției reprezentanților PMT, jardinierele din compozit amplasate în zona centrală care nu sunt cuprinse în una din locațiile menționate mai sus «se vor ridica de pe domeniul public și se vor depozita temporar la punctul de lucru al societății Horticultura»!”.
Recent, primarul Fritz ar fi vorbit de plantarea unor arbuști, subarbuști și plante perene în jardinierele de fontă. Aceeași Roxana Iliescu spune, însă, că nu „nu există nicio comandă de 80.000 de plante perene”. La fel cum nu ar exista nici „marea strategie” a grădinarului șef Rebecca Bedelean, deocamdată e doar o poveste! – susține Ziua de vest.
Incapacitate administrativă sau sat fără câini
„Conform discuției telefonice pe care am avut-o cu Bedelean, după munci asidue pe parcursul a mai multor luni de zile, a trimis societății Horticultura o lista de plante perene și un necesar de 76500 buc. Ce a omis să-mi spună Bedelean este faptul că a trimis lista și necesarul abia vinerea trecută, în 29 aprilie. Ce a ținut în schimb să-mi spună a fost faptul că documentul respectiv NU ESTE PUBLIC și ca atare a refuzat să mi-l transmită și a ținut să-i interzică și noului director de la Horticultura să mi-l pună la dispoziție! De ce oare e «top secret» acest document? Pentru că, apreciez eu, așa zisa comandă nu-i altceva decât o fițuică fără valoare de comandă, care cuprinde un necesar și niște tipuri de plante perene pe care Horticultura nu le deține și nici nu le va putea comanda! De ce nu le va putea comanda? Pentru că prețurile plantelor perene la care visează grădinarul șef sunt mult peste prețurile stabilite a fi decontate de Primărie în contractul pe care-l are încheiat cu Horticultura”, adaugă Roxana Iliescu.
citește și: 10 Mai, nu 9 Mai
În final, aceasta cere soluții urgente pentru a avea flori în jardinierele din oraș, cele care au mai rămas. Potrivit Roxanei Iliescu, aceste jardiniere ar mai fi în număr de 600, cu o suprafață totală de 307 mp. Astfel, informația că jardinierele ar ocupa 52.000 mp, lansată de un oficial al primăriei, consideră consiliera locală, este „halucinantă”.
Wilhelm Mühle l-a impresionat pe Împăratul Austriei
În secolul XIX, Timișoara devenea oraș al florilor datorită pasionatului de horticultură Wilhelm Mühle, care a pregătit un parc pentru o vizită a împăratului Franz Josef al Austriei. Mühle a avut un proiect ambițios: a creat un parc uriaș, azi Parcul Central din Timișoara, în care a expus sute de soiuri de trandafiri. Împăratul a fost atât de impresionat încât i-a cerut lui Mühle să devină florarul Curții Imperiale. Tânărul Mühle ajunsese să vândă trandafiri la casele regale din Viena și Budapesta, iar florile lui superbe ajungeau în toată Europa de Sud-Est. Mühle avea 17 sere și o grădină vastă în Timișoara, care se întindea de la Canalul Bega până în Piața Nicolae Bălcescu de astăzi. Pe terenul lui se află acum Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica și stadionul ei cu căminele. Wilhelm Mühle a avut un copil, Arpad Mühle, care a dus mai departe tradiția familiei și a ajuns principalul furnizor al caselor regale din România și Bulgaria. El a fost cel care a donat terenurile orașului, a patentat 13 soiuri noi de trandafiri și a contribuit la amenajarea Parcului Cișmigiu din București și a Parcului Public din Sinaia. Tot familia Mühle a pus bazele Parcului Rozelor din Timișoara, amenajat la 1929 cu 1.400 de soiuri de trandafiri, fiind cel mai important rozariu din sud-estul Europei.
