în 2026, România ar putea aloca aproape 10% din veniturile statului doar pentru plata dobânzilor, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalentul a 146 de miliarde de lei, un nivel ridicat care confirmă persistența dezechilibrelor din finanțele publice, chiar dacă acesta este mai mic decât deficitul de 8,67% consemnat în 2024. Reducerea este de aproximativ un punct procentual, însă rămâne mult peste pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile Uniunii Europene, prag pe care România nu l-a mai respectat din 2019.
Datele arată că, anul trecut, din fiecare 100 de lei cheltuiți de stat, peste 18 lei au provenit din împrumuturi. Prin comparație, în 2024, ponderea cheltuielilor finanțate din datorie era de 21 de lei, iar recordul ultimelor două decenii a fost atins în 2020, anul pandemiei, când aproape 24 de lei din fiecare 100 au fost acoperiți din deficit.
Importanța acestor cifre este majoră, întrucât deficitele bugetare generează datorie publică nouă. În contextul în care cheltuielile au crescut constant, iar veniturile nu au ținut pasul, guvernele au apelat masiv la împrumuturi, atât de pe piața internă, cât și din exterior, în condiții de dobândă ridicată. Această strategie a contribuit la creșterea accelerată a datoriei publice și la deteriorarea percepției investitorilor asupra bonității României, pe fondul instabilității politice și al lipsei de predictibilitate fiscală. Consecințele se văd deja în structura bugetului. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns anul trecut la peste 50 de miliarde de lei, iar estimările Comisiei Europene indică faptul că, în 2026, România ar putea aloca aproape 10% din veniturile statului doar pentru plata dobânzilor, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Din perspectiva modului în care sunt distribuiți banii publici, cea mai mare parte a cheltuielilor curente este absorbită de asistența socială, în principal pensii, urmată de cheltuielile de personal și de costurile cu bunuri și servicii. Investițiile reprezintă puțin peste 8% din total, în timp ce finanțarea proiectelor din fonduri europene și PNRR rămâne modestă raportat la nevoile economiei.
Comparativ cu alte state membre UE, România se află printre țările cu cele mai mari deficite bugetare raportate atât la cheltuieli, cât și la PIB, fiind depășită doar de câteva economii aflate, la rândul lor, sub presiune fiscală. În contrast, mai multe state europene au reușit să închidă anul cu excedent bugetar.
În acest context, avertismentele Băncii Naționale și ale instituțiilor europene privind necesitatea unor corecții fiscale consistente capătă o miză tot mai mare, mai ales în perspectiva anilor următori, marcați de constrângeri bugetare, costuri ridicate ale finanțării și angajamente politice sensibile.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
