Criticii proiectului spun că măsura amintește de modele controversate aplicate în alte state europene
Un nou proiect legislativ care vizează organizațiile neguvernamentale provoacă reacții puternice din partea societății civile. Peste 30.000 de persoane au semnat, în doar câteva zile, o petiție prin care solicită deputaților să respingă inițiativa ce ar obliga ONG-urile să facă publice identitățile donatorilor importanți, sub sancțiunea suspendării activității sau chiar a dizolvării. Campania a fost lansată de Declic, ai cărei reprezentanți susțin că miza reală a proiectului depășește ideea de transparență fiscală și poate genera efecte de intimidare asupra celor care susțin financiar organizațiile civice.
Potrivit inițiativei legislative susținute de parlamentari AUR și adoptate deja de Senat, cu sprijinul unor voturi din PSD, asociațiile și fundațiile ar urma să publice numele tuturor finanțatorilor care donează peste pragul de 5.000 de lei. În cazul neconformării, organizațiile riscă suspendarea activității și, ulterior, dizolvarea automată.
Criticii proiectului spun că măsura amintește de modele controversate aplicate în alte state europene. Reprezentanții Declic invocă precedentul din Ungaria, unde legislația privind monitorizarea finanțării ONG-urilor a fost sancționată în trecut de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru încălcarea unor drepturi fundamentale.
Mai multe instituții consultative au emis avize negative asupra proiectului, inclusiv organisme care au atras atenția asupra posibilelor efecte asupra libertății de asociere și a protecției vieții private. Cu toate acestea, inițiativa a primit raport favorabil în comisia juridică și a trecut de votul Senatului.
Și organizațiile active în domeniul protecției sociale au reacționat. Salvaţi Copiii România avertizează că efectele reale nu ar fi creșterea transparenței, ci reducerea finanțării și descurajarea donatorilor. Reprezentanții organizației susțin că serviciile oferite copiilor vulnerabili și comunităților defavorizate ar putea fi afectate direct de o eventuală diminuare a resurselor.
La rândul său, Nicușor Dan a criticat prevederile proiectului, apreciind că măsurile sunt disproporționate și riscă să inhibe sprijinul cetățenilor pentru sectorul neguvernamental. Șeful statului a susținut că transparența în raport cu instituțiile publice există deja în mare măsură și a sugerat organizarea unor consultări extinse cu organizațiile societății civile înaintea votului final.
Proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional în acest caz, iar disputa riscă să devină una dintre cele mai tensionate confruntări dintre zona politică și sectorul asociativ din ultima perioadă. În timp ce susținătorii inițiativei invocă nevoia de transparență, criticii avertizează că linia dintre control și presiune asupra societății civile poate deveni foarte subțire.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
