Economiștii consideră că banca centrală va evita, cel puțin deocamdată, orice mișcare bruscă, preferând să observe evoluția inflației și a mediului extern
Consiliul de administrație al Banca Națională a României se reunește pentru a stabili direcția dobânzii de politică monetară, într-un context economic tensionat. Potrivit estimărilor din piață, scenariul aproape unanim indică menținerea nivelului actual, de 6,5%, fără schimbări imediate.
Economiștii consideră că banca centrală va evita, cel puțin deocamdată, orice mișcare bruscă, preferând să observe evoluția inflației și a mediului extern. În comunicarea oficială care va urma ședinței, este puțin probabil să apară semnale clare privind pașii următori, în afara unei posibile revizuiri în sens ascendent a prognozei de inflație. Un nou raport asupra inflației, așteptat în luna mai, ar putea aduce o perspectivă mai nuanțată, însă dominată de incertitudini. În acest context, tonul autorității monetare ar putea deveni mai ferm, mai ales în fața riscurilor generate de scumpirea energiei și de volatilitatea piețelor internaționale.
Specialiștii din sectorul bancar nu văd, în acest moment, motive pentru majorarea dobânzii, însă nu exclud intervenții indirecte, precum controlul mai strict al lichidității, în cazul unor presiuni asupra cursului valutar. Pe de altă parte, o eventuală reducere a dobânzii este considerată improbabilă în 2026, cel puțin până spre finalul anului. Estimările indică o inflație anuală de peste 5% la finalul anului viitor, influențată inclusiv de evoluția prețurilor la combustibili. În general, creșterea costurilor energetice are un efect rapid în economie, reflectându-se în lanț asupra bunurilor și serviciilor.
Contextul extern complică și mai mult tabloul. Evoluțiile din Orientul Mijlociu și fluctuațiile pieței petrolului pot afecta atât inflația, cât și ritmul de creștere economică. În acest moment, prognozele indică o expansiune modestă a economiei, cu riscuri reale de încetinire accentuată.
Deciziile privind dobânda-cheie rămân un instrument esențial pentru echilibrarea economiei: o reducere ar stimula creditarea și consumul, dar ar putea pune presiune pe curs și pe prețuri, în timp ce o majorare ar tempera inflația, însă cu costul unei frânări economice. În acest echilibru fragil, banca centrală pare decisă să meargă, deocamdată, pe varianta prudenței.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
