În anii ’90, tânărul matematician, Nicușor Dan, a refuzat să intre în politică, chiar dacă președintele de atunci, Emil Constantinescu, îi oferise un post de secretar de stat pentru diaspora. Un sfert de secol mai târziu, diaspora l-a vrut pe George Simion ca președinte al României.
Între timp, Nicușor Dan a devenit un simbol al activismului urban, luptând pentru salvarea patrimoniului din București și împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. La unele proteste din acea perioadă, alături de el apărea și un student necunoscut pe atunci, George Simion, acum fost contracandidat direct în cursa pentru Cotroceni.
Un punct sensibil pentru candidatul independent Nicușor Dan rămâne lipsa de transparență, privind finanțatorii campaniei, listă pe care a evitat să o publice, stârnind critici din partea competitorilor.
După eșecul electoral din 2012 și o înfrângere la limită în 2016, Nicușor Dan a reușit să transforme energia civică, într-un proiect politic național: USR. A fost vocea contestatară a regimului Dragnea în Parlament, dar a plecat rapid din fruntea formațiunii, în dezacord cu decizia colegilor de a se poziționa ferm, împotriva referendumului pentru familia tradițională. El a pledat pentru neutralitate, dar a votat, ulterior, pentru definiția conservatoare a familiei.
În 2020 a obținut sprijinul PNL și USR și a câștigat Primăria Capitalei. A fost reales în 2024, învingându-și vechii rivali Firea și Piedone. Ca primar, s-a concentrat pe reabilitarea rețelei termice, dar a plătit politic pentru disconfortul cauzat bucureștenilor. El susține că a oprit mafia imobiliară și a crescut semnificativ utilizarea transportului public.
Deși inițial nu și-a declarat sprijinul pentru vreun candidat în cursa prezidențială, după anularea alegerilor din decembrie 2024, Nicușor Dan a intrat el însuși în competiție. A cerut sprijinul partidelor pro-europene, dar coaliția de guvernare a mizat pe Crin Antonescu, iar USR a mers cu Elena Lasconi până când, la începutul campaniei, i-a retras sprijinul, pentru a-l susține pe Nicușor Dan.
Lasconi l-a acuzat că a complotat pentru a o elimina, comparându-l cu „Hyperion” din poemul eminescian. Dan a replicat că nu e vorba despre emoții personale, ci despre destinul națiunii. Scandalul a degenerat, când Lasconi a publicat fotografii cu presupuse întâlniri între Dan, Ponta și Coldea. Cei vizați au negat, iar Dan a dat-o în judecată.
Un alt episod tensionat a fost cel legat de autorizarea unui spital pentru copiii bolnavi de cancer. Deși pierduse procesul în instanță, primarul a întârziat emiterea autorizației, până în ultima zi de campanie, fapt speculat electoral de Crin Antonescu.
În dezbateri, Dan a gafat, sugerând că doar patru candidați merită să fie luați în serios. A fost taxat dur de contracandidați și, ulterior, și-a cerut scuze.
Astăzi, Nicușor Dan este președintele României. Candidat atipic, fără partid, dar susținut de mai multe forțe pro-europene, el a intrat în finala pentru Cotroceni cu promisiunea unei rupturi clare de vechile rețele politice și economice: „Vreau să pornesc de la Cotroceni o luptă reală împotriva corupției sistemice. Nu mai putem ignora răul care ne ține în loc”.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News
