Programele de formare profesională destinate șomerilor trebuie adaptate mai rapid la cerințele angajatorilor și evaluate în funcție de rezultatele obținute pe piața muncii.
Aceasta este una dintre concluziile unui audit realizat de Curtea de Conturi la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Auditul a analizat perioada 2022-2024 și a urmărit modul în care sunt planificate, organizate și desfășurate cursurile, precum și efectul lor asupra reintegrării profesionale a șomerilor.
Standardele ocupaționale, actualizate prea lent
Curtea de Conturi atrage atenția asupra lipsei unui mecanism național eficient pentru revizuirea periodică a standardelor ocupaționale. Instituția consideră că implicarea mai consistentă a angajatorilor și a partenerilor sociali ar permite adaptarea cursurilor la schimbările tehnologice și la cererea de pe piața muncii.
„În ce privește procesul de planificare a formării profesionale, auditul constată lipsa unui mecanism eficient și proactiv la nivel național pentru revizuirea periodică a standardelor ocupaționale, care să implice activ partenerii sociali și mediul de afaceri. Actualizarea cu întârziere a standardelor ocupaționale conduce la o neconcordanță între programele de formare profesională și cerințele actuale ale pieței muncii”, se arată în raport.
Instituția recomandă o colaborare mai strânsă între Ministerul Muncii, mediul de afaceri și autoritățile din educație.
Accent mai mare pe calitatea cursurilor
Auditul arată că sistemul dispune de un cadru legal și procedural bine definit și a început procesul de digitalizare, inclusiv prin platforme precum ReCONECT.
Curtea de Conturi consideră însă necesară trecerea de la un model axat pe respectarea procedurilor la unul care măsoară mai clar calitatea și rezultatele.
„Programele de formare profesională au fost adaptate, în parte, la constrângerile financiare, prin diversificarea tipurilor de cursuri și orientarea către forme mai scurte de specializare, ceea ce a permis menținerea accesului la formare pentru un număr semnificativ de șomeri, în pofida reducerii bugetare.”
Instituția subliniază și rezultatele programelor de ucenicie, care pot facilita direct accesul la un loc de muncă, dar care nu sunt folosite încă la o scară suficient de mare.
Mai multe măsuri pentru șomerii vulnerabili
Printre recomandările Curții de Conturi se află folosirea unor instrumente mai bune pentru anticiparea evoluțiilor de pe piața muncii, actualizarea periodică a calificărilor și introducerea unor criterii unitare pentru evaluarea calității cursurilor.
Raportul propune și facilitarea accesului la formare pentru persoanele din mediul rural, extinderea parteneriatelor pentru ucenicie și direcționarea resurselor către șomerii de lungă durată și tinerii NEET.
O altă măsură vizează monitorizarea absolvenților după finalizarea cursurilor, astfel încât autoritățile să poată verifica dacă formarea profesională conduce la ocuparea și păstrarea unui loc de muncă pe termen mai lung.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
