Guvernul încearcă, pe ultima sută de metri, să obțină un verdict al Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților, în contextul riscului pierderii unor fonduri europene importante.
Premierul Ilie Bolojan le-a transmis celor nouă judecători ai CCR o scrisoare oficială, avertizând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro dacă nu există o decizie până la 11 februarie.
În documentul trimis Curții, șeful Executivului spune: „Comisia consideră neîndeplinit jalonul, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 de milioane de euro”.
O informare oficială a Comisiei Europene privind rezultatele evaluării urmează să fie transmisă după 11 februarie, motiv pentru care premierul solicită ca judecătorii constituționali să se pronunțe la următoarea ședință programată miercuri.
Guvernul invocă amânările succesive
Ilie Bolojan susține că tergiversările cresc semnificativ riscul pierderii banilor europeni:
„Au fost aceste amânări în cascadă. În condiţiile în care nu se va lua o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare”.
Executivul speră într-un rezultat favorabil, mai ales în condițiile în care judecătorii CCR au primit un raport al Casei de Pensii care indică faptul că pensia medie a unui magistrat este de aproape nouă ori mai mare decât media altor categorii bugetare, precum medicii, profesorii, polițiștii sau funcționarii publici.
Zi decisivă la CCR și Curtea de Apel București
Data de 11 februarie se anunță a fi una foarte importantă. Cei nouă judecători ai Curții Constituționale trebuie să aleagă între trei variante: să declare legea constituțională, permițând României să încaseze cele 231 de milioane de euro din PNRR; să decidă că reforma este neconstituțională; sau să amâne din nou pronunțarea, ceea ce ar bloca automat fondurile.
În paralel, Curtea de Apel București va judeca, cu o oră înainte, un dosar privind legalitatea numirii judecătorului Dacian Dragoș, desemnat de președintele Nicușor Dan. Acesta este acuzat că ar ocupa nelegal funcția.
Dacă ar fi suspendat, orice decizie a CCR privind pensiile magistraților ar putea fi invalidată, deoarece dezbaterile s-au desfășurat cu participarea tuturor celor nouă judecători, iar votul nu poate avea loc cu un număr mai mic decât cel prezent la dezbatere.
Poziția judecătorului vizat
Într-un punct de vedere transmis presei, Dacian Dragoș respinge acuzațiile:
„Decretul de numire este legal deoarece îndeplinesc condiția de vechime pentru judecător constituțional. Am peste 25 de ani de experiență în învățământul superior juridic și experiență de peste 23 de ani în activități juridice în accepțiunea confirmată deja de CCR.”
Statul intenționează să majoreze gradual vârsta de pensionare a magistraților până la 65 de ani, într-un interval de tranziție de 15 ani, și să limiteze cuantumul pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net.
Măsura este una dintre condițiile asumate prin PNRR pentru deblocarea fondurilor europene.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.