Comisia Europeană propune interzicerea accesului copiilor cu vârsta sub 13 ani la rețelele de socializare și introducerea unor conturi supravegheate de părinți pentru minori până la vârsta de 15 ani. Bruxelles pregătește, în paralel, un sistem comun de verificare a vârstei, prin intermediul unei aplicații gratuite și open-source.

Propunerea a fost prezentată joi, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat că măsurile au fost elaborate și după analizarea modelului adoptat de Australia, care a interzis anul trecut accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani.

Dacă va fi adoptată, legislația europeană ar deveni cea mai amplă restricție de acces la rețelele sociale de acest tip, urmând să se aplice unei populații de aproximativ 450 de milioane de persoane din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Bruxelles pregătește o aplicație pentru verificarea vârstei

Un element central al propunerii este o aplicație pentru smartphone dezvoltată de Comisia Europeană. Instrumentul a fost prezentat în aprilie 2026 și este deja implementat în șapte țări pilot: Cipru, Danemarca, Franța, Grecia, Irlanda, Italia și Spania.

VEZI ȘI – Adio conturi separate? WhatsApp pregătește o funcție nouă pentru utilizatorii de iPhone

Comisia Europeană estimează că sistemul va fi disponibil în întreaga Uniune Europeană până la sfârșitul anului 2026.

Aplicația este concepută pentru a permite utilizatorilor să demonstreze că au peste 18 ani atunci când accesează site-uri pentru adulți, în contextul restricțiilor deja existente în baza Legii privind serviciile digitale, cunoscută sub denumirea de DSA.

În cazul noilor reguli privind copiii și rețelele sociale, același mecanism ar urma să permită platformelor să verifice dacă un utilizator se află peste sau sub un anumit prag de vârstă.

Unul dintre principiile sistemului este ca platforma să nu primească identitatea persoanei. În locul datelor personale, aceasta ar primi doar un răspuns de tip „da” sau „nu”, care să confirme dacă utilizatorul îndeplinește limita de vârstă necesară.

Cum ar urma să funcționeze verificarea vârstei

Potrivit proiectului, utilizatorul își va dovedi vârsta o singură dată unui emitent desemnat la nivel național. Acesta ar urma să fie un organism verificat de statul membru și poate fi, de exemplu, un furnizor de identificare digitală, o bancă sau un oficiu poștal.

Ulterior, atunci când accesează un serviciu pentru care există o limită de vârstă, aplicația va confirma că persoana depășește pragul necesar. Platforma nu va primi însă informații despre identitatea utilizatorului, ci doar confirmarea privind vârsta.

Emiterea dovezii și verificarea acesteia vor fi realizate de entități separate. Furnizorul dovezii nu va ști pentru ce serviciu a fost folosită aceasta.

De asemenea, fiecare dovadă va putea fi utilizată o singură dată, astfel încât să fie împiedicată urmărirea utilizatorului între diferite servicii online.

Sistemul nu va păstra documente de identitate sau date biometrice, iar dovezile vor rămâne pe telefonul utilizatorului. Comisia Europeană precizează că nu va exista o bază de date centrală a UE care să conțină vârstele utilizatorilor sau informații despre cine și unde și-a verificat vârsta.

Codul aplicației va fi open-source, ceea ce va permite examinarea independentă a modului în care funcționează sistemul.

„Platformele online se pot baza cu ușurință pe aplicația noastră de verificare a vârstei. Deci nu mai există scuze”, a declarat Ursula von der Leyen.

Ce se întâmplă dacă platformele nu respectă regulile

În cazul în care propunerea va deveni lege, nerespectarea regulilor privind accesul minorilor ar urma să intre sub incidența Legii privind serviciile digitale.

DSA prevede sancțiuni care pot ajunge până la 6% din cifra de afaceri globală a unei companii.

Modelul european este diferit de cel adoptat de Australia. Autoritățile australiene au stabilit o vârstă minimă de 16 ani, însă nu au impus o anumită metodă de verificare și nici nu au construit o infrastructură publică pentru acest proces. Platformele au fost lăsate să utilizeze propriile sisteme și furnizori comerciali.

Un test realizat de Reuters a arătat că platformele verificate nu au solicitat dovada vârstei pentru niciunul dintre cele 50 de conturi de testare care declarau că utilizatorii aveau 16 ani. Ulterior, autoritățile australiene au majorat amenzile maxime și au amenințat cu acțiuni în justiție.

Propunerea trebuie aprobată de Parlamentul European și statele membre

Noile reguli nu sunt încă lege. Propunerea Comisiei Europene trebuie aprobată atât de statele membre, cât și de Parlamentul European înainte de a putea intra în vigoare.

Unele state europene au început deja să pregătească propriile restricții. Grecia, de exemplu, lucrează la o interdicție pentru minorii sub 15 ani și a transmis că se așteaptă la o apropiere clară de abordarea europeană. Autoritățile elene își propun ca propria lege să intre în vigoare la începutul anului viitor.

În Spania, o interdicție pentru minorii sub 16 ani așteaptă un vot în Parlament. Ministrul Transformării Digitale, Oscar Lopez, a declarat că sistemele de verificare a vârstei trebuie să găsească un echilibru cu dreptul la viață privată.

Situația este diferită în Franța. Consiliul Constituțional a blocat luna trecută o interdicție națională pentru minorii sub 15 ani, considerând că aceasta reprezintă o încălcare neconstituțională și disproporționată a libertății de exprimare.

Decizia arată că regulile privind accesul copiilor la rețelele sociale rămân un subiect contestat la nivel național, iar instanțele din statele membre ar putea avea un rol important în modul în care va fi pus în aplicare viitorul cadru european.

Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube