Datele conturează imaginea unei economii aflate într-o „stabilizare incomodă”: fără șocuri majore pe termen scurt, dar și fără premisele unei reveniri solide
Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de CFA România a înregistrat în luna ianuarie o creștere consistentă, de peste 10 puncte, semnalând o schimbare de ton în percepția analiștilor financiari asupra economiei. Nu este vorba însă despre un salt spectaculos al fundamentelor economice, ci mai degrabă despre o detensionare a piețelor, pe fondul unor vești considerate „mai puțin rele” decât se anticipa inițial, se arată în raportul CFA România.
Potrivit președintelui asociației, Adrian Codirlașu, reducerea deficitului bugetar peste așteptări a contribuit decisiv la calmarea temerilor legate de riscul unor majorări suplimentare de taxe. Această evoluție a fost suficientă pentru a îmbunătăți percepția asupra prezentului, dar și asupra perspectivelor pentru următoarele 12 luni. Indicatorul a urcat cu 10,4 puncte, semn că economia nu mai este privită ca fiind permanent la limita recesiunii, chiar dacă entuziasmul rămâne moderat.
Componenta de anticipații a ajuns la 48,6 puncte, un nivel care indică o zonă de echilibru fragil, departe de optimismul specific perioadelor de creștere accelerată. Practic, economia este văzută într-o fază de stabilizare, nu de relansare.
Inflația continuă să fie una dintre principalele preocupări, însă așteptările s-au mai temperat. Rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni coboară la 5,85%, față de nivelurile actuale apropiate de 10%. Aproape toți respondenții consideră că presiunile inflaționiste vor scădea, chiar dacă acest lucru nu se va traduce prin ieftiniri, ci doar printr-un ritm mai lent de creștere a prețurilor.
În ceea ce privește cursul de schimb, majoritatea participanților anticipează o depreciere controlată a leului, într-un scenariu gestionat de Banca Națională a României. Media estimărilor indică un curs de aproximativ 5,15 lei/euro la șase luni și aproape 5,20 lei/euro la un an.
Prognozele macroeconomice rămân prudente: creșterea PIB este estimată la circa 1,1% în 2026, deficitul bugetar ar urma să scadă spre 6,6% din PIB, iar datoria publică este așteptată să depășească pragul de 63% din PIB. Este un ritm care sugerează o încetinire controlată, nu o corecție dură. Pe piața imobiliară, sentimentul dominant este de stagnare. Peste 60% dintre respondenți consideră prețurile supraevaluate, dar anticipează mai degrabă o plafonare decât o scădere abruptă.
În ansamblu, datele CFA conturează imaginea unei economii aflate într-o „stabilizare incomodă”: fără șocuri majore pe termen scurt, dar și fără premisele unei reveniri solide. Un echilibru fragil, susținut mai degrabă de prudență decât de încredere reală.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
