Astronomii au observat cea mai puternică fuziune de găuri negre înregistrată până acum, un eveniment cosmic care ridică noi întrebări despre modul în care se formează aceste obiecte extreme. Descoperirea a fost realizată cu ajutorul Observatorului de unde gravitaționale LIGO din Statele Unite, care a detectat unde slabe în structura spațiu-timp, produse în urma coliziunii dintre două găuri negre de proporții colosale.
Evenimentul, denumit GW231123, implică două găuri negre cu mase estimate la aproximativ 100 și 140 de ori masa Soarelui — o combinație rară care sfidează teoriile actuale despre formarea lor. Astronomii spun că aceste găuri negre par să se încadreze într-o așa-numită „zonă interzisă a masei”, un interval în care, conform teoriei, găurile negre nu ar trebui să se formeze prin colapsul stelelor muribunde.
Este o coliziune cu adevărat excepțională, nu doar prin dimensiune, ci și prin natura obiectelor implicate, a declarat Charlie Hoy, cercetător la Universitatea din Plymouth și membru al colaborării științifice LIGO.
Undele gravitaționale, prezise în 1915 de Albert Einstein, reprezintă deformări ale spațiu-timpului provocate de evenimente cosmice extreme, precum fuziunile de găuri negre. Deși Einstein nu credea că vor putea fi vreodată detectate, LIGO a reușit să confirme existența lor în 2016, marcând o revoluție în astronomie.
CITEȘTE ȘI – Canabis, mai periculos pentru inimă decât cocaina – avertismentul surprinzător al unei noi analize medicale
De atunci, LIGO și observatoarele partenere Virgo (Italia) și KAGRA (Japonia) au detectat aproximativ 300 de coliziuni de găuri negre. Totuși, GW231123 iese din tipare nu doar prin dimensiune, ci și prin viteza de rotație a găurilor negre implicate, care par să se rotească aproape de limita fizică maximă.
Aceste detectări ne oferă acces la cele mai violente și mai misterioase procese din univers, a spus Mark Hannam, director al Gravity Exploration Institute din Marea Britanie.
O provocare pentru teoriile actuale
Coliziunea aduce în prim-plan un mister cunoscut drept „gap-ul de masă”, un interval teoretic cuprins între aproximativ 60 și 130 de mase solare, unde se consideră că nu se pot forma găuri negre prin colaps stelar. Dacă cele două obiecte implicate în GW231123 aparțin acestui interval, atunci ele ar putea fi rezultatul unor fuziuni anterioare, ceea ce înseamnă că au o „istorie cosmică” complexă.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
