Valul de căldură care a lovit Europa la sfârșitul lunii iunie a avut un bilanț dramatic. Peste 16.000 de decese în exces au fost înregistrate într-o singură săptămână, potrivit unei analize a datelor privind mortalitatea. Belgia, Franța și Germania s-au numărat printre țările cele mai afectate.
Una dintre cele mai alarmante situații a fost raportată în Valonia, regiunea francofonă din sudul Belgiei. Pe 28 iunie, au fost înregistrate 313 decese într-o singură zi, în condițiile în care, în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19, în noiembrie 2020, numărul maxim ajunsese la 245 de decese zilnice.
Între jumătatea lunii iunie și începutul lunii iulie, rata mortalității din Valonia a fost cu 77% mai mare decât nivelul așteptat, în timp ce temperaturile au urcat peste 37 de grade Celsius. Situația a pus presiune puternică asupra sistemului medical, unele spitale confruntându-se cu un număr foarte mare de pacienți.
Majoritatea victimelor aveau peste 65 de ani
Datele oficiale indică faptul că aproximativ 85% dintre decesele în exces din Valonia au fost înregistrate în rândul persoanelor de peste 65 de ani. Persoanele în vârstă cu venituri reduse și cele care locuiau singure au fost deosebit de vulnerabile.
În spitalele din regiune, problema a fost amplificată de lipsa aerului condiționat. Potrivit lui Philippe Devos, directorul general al unei federații din domeniul medical, aproximativ jumătate dintre camerele de urgență din spitalele din Valonia nu sunt dotate cu aer condiționat.
În unele centre medicale aglomerate, serviciile de urgență au fost atât de solicitate încât apelurile către operatori au ajuns să aștepte aproximativ 10 minute pentru a fi preluate. Situația din spitale a fost descrisă drept extrem de dificilă.
Belgia evită extinderea aerului condiționat
În ciuda impactului caniculei, autoritățile din Valonia nu intenționează să transforme instalarea aparatelor de aer condiționat într-o soluție generalizată.
Un reprezentant al ministrului pentru locuințe și energie a precizat că aerul condiționat poate fi potrivit în anumite situații, în special pentru persoanele vulnerabile sau în anumite clădiri, însă strategia pe termen lung nu se bazează pe utilizarea sa la scară largă.
Autoritățile se tem inclusiv de efectele asupra rețelei electrice și de faptul că aparatele de aer condiționat elimină căldura în exterior, contribuind astfel la încălzirea zonelor urbane.
În schimb, sunt analizate măsuri precum amenajarea unor spații de răcorire și politici menite să încurajeze renovarea locuințelor.
„Mentalitatea trebuie să se schimbe”
Unii medici consideră însă că atitudinea față de aerul condiționat trebuie reevaluată, în special în cazul persoanelor vârstnice.
Medicul belgian Toon Ceyssens a susținut că mulți dintre pacienții săi sunt reticenți în privința instalării aparatelor de aer condiționat, de teamă că acestea le-ar putea afecta sănătatea, ar favoriza răspândirea microbilor sau ar avea un impact negativ asupra mediului.
Problema este cu atât mai importantă în condițiile în care doar aproximativ 20% dintre locuințele europene dispun de aer condiționat, comparativ cu circa 90% în Statele Unite. În Franța, Germania și Marea Britanie, proporția este estimată la doar 4-6%.
Datele privind decesele în exces provin din European Mortality Monitoring Network (EuroMOMO) și evidențiază amploarea impactului caniculei asupra populației europene. Specialiștii avertizează că episoadele extreme de căldură devin tot mai severe, iar autoritățile sunt nevoite să găsească modalități mai eficiente de protejare a persoanelor vulnerabile.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
