Administrația publică locală a gestionat în 2025 cheltuieli de 169 de miliarde de lei, echivalentul a 21% din totalul cheltuielilor statului
Deși sumele sunt consistente, mecanismele de control asupra modului în care sunt utilizate rămân limitate, în condițiile în care aproximativ 80% din bani provin din transferuri de la bugetul central.
Potrivit datelor oficiale, citate de zf.ro, investițiile realizate prin autoritățile locale au însumat 49 de miliarde de lei, reprezentând 35% din totalul investițiilor publice. Din această sumă, 17 miliarde de lei au provenit din PNRR, iar 32 de miliarde de lei au fost cheltuieli de capital finanțate, în principal, prin alocări de la bugetul de stat.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că spațiul fiscal este aproape epuizat și că solicitările de majorare a transferurilor nu mai pot fi onorate. Capacitatea guvernului de a susține suplimentar bugetele locale este redusă, iar o reformă a administrației este inevitabilă, susține acesta.
România alocă aproximativ 7% din PIB pentru investiții publice, iar 3 puncte procentuale sunt derulate prin administrația locală. Premierul subliniază însă că ponderea ridicată a investițiilor gestionate local este posibilă tocmai datorită volumului mare de transferuri, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
În prezent, România are 3.282 de unități administrativ-teritoriale: 41 de județe, municipiul București cu cele șase sectoare, 103 municipii, 320 de orașe și 2.859 de comune. Multe dintre acestea au populații reduse, însă tentativele de comasare au întâmpinat opoziție constantă. Proiectul de reformă anunțat nu vorbește explicit despre reorganizare teritorială, dar prevede reduceri de personal acolo unde aparatul administrativ este supradimensionat.
În noiembrie anul trecut, administrația publică locală avea 465.000 de angajați, reprezentând 8,3% din totalul salariaților din economie. Problema majoră este că veniturile proprii acoperă doar un sfert din cheltuielile salariale. În 2025, taxele și impozitele locale au generat aproximativ 9 miliarde de lei, adică doar 5% din totalul cheltuielilor administrației locale.
Executivul intenționează să transmită Parlamentului un proiect de lege care să limiteze autonomia salarială a UAT-urilor ce nu își pot acoperi cheltuielile de personal din venituri proprii. În aceste cazuri, grila de salarizare ar urma să fie stabilită la nivel central. De asemenea, autoritățile locale cu excedent de personal vor fi obligate să opereze disponibilizări.
Nemulțumirile au escaladat deja: peste 1.300 de primării au organizat o grevă de avertisment de două ore, contestând direcția reformei și diminuarea fondurilor alocate. Disputa dintre Guvern și autoritățile locale anunță o dezbatere tensionată privind viitorul administrației publice din România.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
