Rata anuală a inflației va continua să se mențină la niveluri ridicate în perioada următoare, urmând să intre pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, potrivit viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu.
„Din perspectiva obiectivelor BNR, evoluţiile recente arată faptul că inflaţia continuă să persiste la niveluri înalte. Componentele mai sensibile la şocurile recente sunt cele exogene, în speţă combustibilii şi alimentele neprocesate. În contextul războiului şi al blocajelor pe rutele de transport şi de aprovizionare, aşteptările inflaţioniste sunt, din păcate, intens reactivate. Anticipăm că rata anuală a inflaţiei headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, însă revenirea în cadrul ţintei necesită, în continuare, timp şi prudenţă în calibrarea politicilor economice. În condiţiile actuale, dezinflaţia nu mai poate fi uşor anticipată sau să intervină ca proces uniform şi liniar”, a spus reprezentantul BNR, citat de Economica.net.
Politica monetară trebuie să reacţioneze la factorii fundamentali ai inflaţiei și nu la fluctuaţii tranzitorii, a mai declarat viceguvernatorul BNR
Necesitatea stabilității politice și a disciplinei bugetare
Cosmin Marinescu a subliniat că menținerea echilibrului economic depinde de continuarea consolidării bugetare și de stabilitate politică.
„În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni şi nelinişti se traduc direct în costuri financiare, se traduc în creşterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar şi în presiuni sporite asupra cursului valutar, iar aceste efecte ajung să se cifreze uneori în sume de ordinul miliardelor de euro pe care, bineînţeles, trebuie să le evităm. În bugetul anului 2025, cheltuielile cu dobânzile cresc îngrijorător, din perspectiva sustenabilităţii, la circa 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar. Deficitul bugetar asumat, de 6,2% din PIB, nu include, atenţie, riscurile în creştere ale tensiunilor globale actuale.”
Costurile de finanțare, o prioritate majoră
Oficialul a atras atenția asupra nevoii de reducere a costurilor de finanțare a datoriei publice, obiectiv ce poate fi atins doar prin politici fiscale coerente pe termen lung.
„Reducerea costurilor de finanţare a datoriei este o prioritate, însă aceasta necesită disciplină fiscal-bugetară şi nu doar pe termen scurt, ci de-a lungul anilor, şi necesită, bineînţeles, mai ales în vremuri tensionate, administrarea judicioasă a datoriei prin gestiunea adecvată a structurii acesteia pe scadenţă. Bugetul pentru 2026 prevede alocări cu destinaţie investiţională de 8% din PIB, un nivel-record, aş spune, în ultimii zece ani. Însă, pentru că este aici şi un ‘dar’, realizarea integrală a acestor investiţii asumate nu se poate face fără creşterea capacităţii administrative de implementare în special pentru proiectele, reţelele de investiţii bazate pe fonduri europene, iar aici nu este vorba doar despre eforturile Guvernului, ci despre eforturile tuturor autorităţilor publice, centrale şi locale. Eu insist cu ideea că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
