Consiliul de administrație al Banca Națională a României, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% și în februarie 2026, invocând persistența presiunilor inflaționiste și incertitudinile economice interne și externe.
Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflației a crescut puternic în 2025, ca urmare a eliminării plafonului la energia electrică și a majorării TVA și a accizelor.
În ianuarie 2026, inflația s-a redus doar marginal, la 9,62%, pe fondul compensării scăderilor din energie și combustibili cu scumpiri la prețurile administrate și la produsele alimentare procesate.
Conform raportului trimestrial asupra inflației, tendința de temperare va continua lent în primul trimestru din 2026, dar în trimestrul al doilea este anticipată o nouă creștere, influențată de efecte de bază, de evoluția cotațiilor unor mărfuri și de eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.
BNR estimează însă o corecție semnificativă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu dispariția efectelor șocurilor anterioare din energie și fiscalitate, urmată de o reintrare treptată a inflației în intervalul-țintă începând cu prima parte a anului 2027.
Economia a încetinit puternic în 2025
Datele preliminare indică o contracție a activității economice în trimestrul al patrulea din 2025 și o creștere anuală de doar 0,6% pentru întregul an, sub nivelul din 2024.
Ritmul anual al PIB a coborât aproape de stagnare, iar evoluțiile pe componentele cererii au fost neuniforme.
În paralel, deficitul comercial s-a redus ușor, iar dezechilibrul de cont curent și-a temperat creșterea.
Creditarea încetinește, iar riscurile rămân ridicate
BNR arată că ritmul anual al creditului acordat sectorului privat a continuat să scadă spre finalul lui 2025, în special pe segmentul împrumuturilor în lei pentru companii, în timp ce avansul creditului în valută s-a temperat.
Banca centrală atrage atenția că perspectivele inflației sunt influențate de viitoarele măsuri de consolidare bugetară asumate prin acordurile cu Comisia Europeană și de procedura de deficit excesiv.
Factori externi și fonduri europene
Printre principalele riscuri externe sunt menționate conflictele geopolitice, tensiunile comerciale globale și majorarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele UE.
În acest context, BNR consideră esențială absorbția accelerată a fondurilor europene, în special cele din PNRR și din programul Next Generation EU, pentru susținerea creșterii economice și realizarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice.
De asemenea, rămân relevante pentru deciziile interne de politică monetară hotărârile adoptate de Banca Centrală Europeană și de Rezerva Federală a SUA, precum și poziția băncilor centrale din regiune.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
