Rata anuală a inflaţiei va coborî, probabil, la nivelul de o cifră în următorul trimestru şi la 7,1% în decembrie 2023, faţă de 7% la sută în proiecţia precedentă, urmând ca, în decembrie 2024 să se reducă la 4,2%, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 10 mai 2023.
“În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva inflaţiei evidenţiată în prognoza din luna februarie, indicând scăderea pe mai departe a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie aproape similară celei anticipate anterior. Prin urmare, rata anuală a inflaţiei va coborî probabil la nivelul de o cifră în următorul trimestru şi la 7,1 la sută în decembrie 2023, faţă de 7,0 la sută în proiecţia precedentă, iar apoi se va reduce la 4,2 la sută în decembrie 2024, la fel ca în prognoza anterioară, şi la 3,9 la sută în martie 2025, rămânând uşor deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei”, se arată în documentul citat.
Potrivit băncii centrale, descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, al căror impact dezinflaţionist este aşteptat să crească progresiv în următoarele trimestre şi să afecteze puternic evoluţia componentelor exogene ale IPC, dar şi dinamica inflaţiei de bază într-o oarecare măsură. Principalele influenţe sunt anticipate să decurgă din efecte de bază dezinflaţioniste şi din corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri – inclusiv ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros – precum şi din ameliorarea considerabilă a funcţionării lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare, cărora li se alătură impactul prezumat al actualei configuraţii a schemelor de plafonare a preţurilor la energie.
Pe de altă parte, BNR atrage atenţia că persistă incertitudini legate de dinamica viitoare a preţului combustibililor, dependentă de mişcarea cotaţiei petrolului, dar şi în ceea ce priveşte evoluţia în perspectivă a preţurilor LFO (preţuri volatile ale alimentelor n.r.), precum şi a preţurilor altor produse agroalimentare, având în vedere, pe de o parte, condiţiile climaterice adverse şi şocurile ce au afectat producţia de legume pe plan european şi regional în perioada recentă, iar, pe de altă parte, existenţa premiselor pentru un an agricol bun pe plan intern.
Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai intense decât în evaluările anterioare, şi în atenuare mai graduală, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva restrângerii treptate a excedentului de cerere agregată şi de la nivelul în creştere atins în trimestrul IV 2022, implicând închiderea acestuia doar la finele orizontului prognozei. Totodată, dinamica costului unitar cu forţa de muncă va mai creşte probabil pe ansamblul anului curent, deşi mult mai modest decât în 2022, au apreciat unii membri ai Consiliului.
“S-a sesizat că inflaţia de bază va recepta însă tot mai pregnant influenţele dezinflaţioniste decurgând din efecte de bază şi din ajustări descendente ale cotaţiilor mărfurilor – îndeosebi pe segmentul alimentelor procesate – precum şi din ameliorarea funcţionării lanţurilor globale de valoare adăugată. Acestora li se vor alătura cele generate de descreşterea treptată, dar mai rapidă decât în prognoza precedentă, a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi a dinamicii preţurilor importurilor, de la un nivel totuşi în creştere şi în trimestrul I 2023 şi superior celui anticipat. În acelaşi timp, efectele inflaţioniste venite din costurile şi marjele de profit ale firmelor se vor atenua probabil în scurt timp, iar apoi se vor epuiza, inclusiv pe fondul slăbirii cererii de consum şi al tendinţei de temperare a inflaţiei, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este aşteptată să scadă treptat din trimestrul II 2023, coborând la 9,3 la sută în decembrie 2023, faţă de 9,8 la sută în proiecţia anterioară, şi la 4,3 la sută la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu nivelul de 4,7 la sută anticipat anterior pentru luna decembrie 2024”, se precizează în minuta BNR.
