BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie. Această decizie de majorare va duce automat la scumpirea ratelor românilor, ceea ce înseamnă că și anul acesta clienții băncilor vor îmbogăți și mai mult instituțiile bancare.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința din 10 ianuarie, a hotărât următoarele majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023.
De asemenea, s-a hotărât majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023.
Consiliul de administrație al BNR a mai decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
,,Decizia BNR arată că nu putem să controlăm inflația. Dacă nu reușim reducem inflația, BNR va continua să scumpească creditele la bănci. Prin această decizie, se vede că statul român are nevoie de banci, iar BNR încearcă să ajute statul român.”, a spus analistul economic Adrian Negrescu.
Cum a evoluat dobânda cheie în 2022
- 8 noiembrie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 6,25, la 6,75%.
- 5 octombrie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 5,50%, la 6,25%.
- 5 august 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 4,75%, la 5,50%.
- 7 iulie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 3,75%, la 4,75%.
- 11 mai 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 3,00%, la 3,75%.
- 6 aprilie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 2,50%, la 3,00%.
- 10 februarie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 2,00%, la 2,50%.
- 11 ianuarie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 1,75%, la 2,00%.
În ceea ce privește rata anuală a inflației, potrivit BNR aceasta va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
,,Determinanții principali ai descreșterii dinamicii anuale a inflației vor fi însă efectele de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample consemnate anterior de prețurile energiei și combustibililor, precum și trendul descendent relativ mai accentuat al cotației petrolului din ultimele luni.”, notează BNR.
Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare, potrivit BNR.
Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Vestea că ratele vor crește și mai mult îi va indigna pe români, asta după ce la fiecare modificare a indicelui ROBOR sau IRCC s-au trezit că trebuie să plătească și cu câteva sute de lei în plus la creditul imobiliar.
În acest sens, PSD vine cu o propunere prin care ca băncile sau statul să susțină 2% din indicele de referință. Deputatul social democrat Marius Ostaficiuc spune că propunerea sa a venit în urma discuției purtate de prim-ministrul Nicolae Ciucă cu omologul său din Spania, Pedro Sanchez. Cei doi oficiali au căzut de acord că trebuie protejați cetățenii și nu băncile în contextul situației economice în care se află România. Deputatul a spus că poate fi format un grup în Comisia de Buget-Finanțe care să se ocupe de acest lucru.
