Economia României va creşte cu numai 1,8% în 2023, prognozează economiştii Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Previziunea a fost revizuită în jos, de la o creştere economică de 2,5%.
„Având în vedere încetinirea din prima jumătate a anului, se prognozează că creşterea PIB-ului va fi de 1,8 la sută în 2023 în ansamblu. Producţia agricolă puternică şi exporturile, precum şi investiţiile robuste finanţate de UE, reprezintă puncte care ar putea influenţa pozitiv evoluţia, în timp ce slăbiciunile din industrie şi construcţii se aşteaptă să împingă în jos creşterea. În 2024, pe măsură ce inflaţia se moderează şi condiţiile financiare se relaxează, creşterea ar putea accelera la 3,2 la sută, cu excepţia unor şocuri majore”, scriu economiştii de la BERD.
Revizuirea este ultima dintr-o serie de rectificări negative cu privire la previziunile despre traiectoria economiei României în 2023. Dacă la începutul anului aproape toate prognozele mergeau spre o creştere de 3%, acum, prognozele actualizate, cu greu trec de 2%.
Ce spune BERD în raportul asupra economiei României:
Economia a demonstrat rezistenţă în 2022 şi a crescut cu 4,7%, stimulată de o cerere internă robustă şi acumularea de stocuri. În prima jumătate a anului 2023, creşterea a încetinit la 1,7%, faţă de anul precedent, reflectând o încetinire bruscă în al doilea trimestru. Cererea internă a rămas robustă, datorită cheltuielilor guvernamentale mai ridicate şi investiţiilor, dar epuizarea stocurilor şi scăderea exporturilor de bunuri în termeni anuali au afectat creşterea. Producţia industrială nu a reuşit să revină pe creştere până acum, reflectând şocul preţurilor la energie, precum şi o cerere externă mai slabă. Deşi inflaţia este încă ridicată, ajungând la 9,4% în iulie 2023, creşterea salariilor reale a fost pozitivă din martie 2023, reflectând condiţii strânse pe piaţa muncii. Cu toate acestea, poziţia fiscală s-a înrăutăţit, iar autorităţile pregătesc un plan de consolidare fiscală care să fie convenit cu Comisia Europeană. Deficitul fiscal ar putea să crească la 7 la sută din PIB în 2023, mult peste nivelul bugetat de 4,4 la sută din PIB. Prin urmare, moderarea consumului privat, alături de eventuale ajustări fiscale, vor defini probabil traiectoria de creştere în acest an.
Având în vedere încetinirea din prima jumătate a anului, se prognozează că creşterea PIB-ului va fi de 1,8 la sută în 2023 în ansamblu. Producţia agricolă puternică şi exporturile, precum şi investiţiile robuste finanţate de UE, reprezintă puncte care ar putea influenţa pozitiv evoluţia, în timp ce slăbiciunile din industrie şi construcţii se aşteaptă să împingă în jos creşterea. În 2024, pe măsură ce inflaţia se moderează şi condiţiile financiare se relaxează, creşterea ar putea accelera la 3,2 la sută, cu excepţia unor şocuri majore.
Potrivit raportului publicat miercuri, în partea de sud-est a UE, zonă în care este încadrată şi România în analiza BERD, alături de Bulgaria şi Grecia, banca estimează o creştere medie a PIB de 2% în 2023 şi de 2,8% în 2024, ca urmare a inflaţiei şi a mediului extern slăbit.
În Europa Centrală şi ţările Baltice, banca prognozează un plus de doar 0,5% al PIB în 2023, faţă de 3,9% anul trecut, şi o creştere la 2,5% în 2024.
