România continuă să fie departe de îndeplinirea condițiilor necesare pentru adoptarea monedei euro, potrivit celui mai recent Raport de Convergență publicat de Banca Centrală Europeană (BCE).
Alături de Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, țara noastră a înregistrat doar progrese limitate în apropierea de standardele economice și juridice ale zonei euro.
Documentul arată că economiile analizate au rezistat relativ bine în fața șocurilor externe, însă persistă obstacole importante care întârzie aderarea la moneda unică europeană.
Inflația și deficitul bugetar depășesc valorile de referință
BCE subliniază că România se numără printre statele care nu respectă criteriul privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației a rămas semnificativ peste pragul de referință de 2,7%, în timp ce Cehia și Suedia au reușit să se încadreze sub această limită.
Situația fiscală reprezintă un alt punct sensibil. În 2025, deficitul bugetar al României a depășit pragul european de 3% din PIB, la fel ca în cazul Ungariei și Poloniei. Mai mult, estimările Comisiei Europene arată că ponderea datoriei publice în PIB va continua să crească și în 2026.
România rămâne sub incidența procedurii de deficit excesiv, deschisă încă din 2020. Termenul stabilit pentru corectarea dezechilibrelor fiscale a fost extins până în 2030.
Dobânzile și cursul de schimb, alte obstacole majore
Raportul evidențiază că România nu respectă nici criteriul privind ratele dobânzilor pe termen lung. Media pe ultimele 12 luni a fost de 6,7%, mult peste valoarea de referință de 5,1%.
De asemenea, leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), etapa obligatorie înainte de adoptarea euro. Niciuna dintre cele cinci țări analizate nu face parte în prezent din acest mecanism.
Probleme și la nivel legislativ și instituțional
BCE atrage atenția că legislația națională din România nu este pe deplin compatibilă cu cerințele juridice necesare aderării la zona euro. Aceeași situație se regăsește și în celelalte state evaluate.
Raportul mai evidențiază necesitatea consolidării instituțiilor și a guvernanței. Potrivit BCE, îmbunătățirea calității instituționale ar aduce beneficii importante economiei românești și ar susține procesul de convergență.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
